Studiu: 74% dintre companiile care au implementat AI raportează impact financiar măsurabil, dar doar 13% reușesc să scaleze

Un studiu recent arată că inteligența artificială generează deja rezultate financiare măsurabile în companii, însă majoritatea organizațiilor nu reușesc să extindă aceste rezultate la nivelul întregii activități. Cercetarea a analizat răspunsurile a 1.050 de directori și lideri seniori din 13 țări din Europa, Statele Unite și China, fiind realizată în august 2026.

Aproape trei sferturi dintre organizațiile care au implementat AI spun că au obținut deja un impact măsurabil asupra veniturilor sau costurilor. Aproximativ patru din zece raportează atât creșteri ale veniturilor, cât și reduceri de costuri.

Problema apare însă la trecerea de la proiectele individuale la implementarea la scară largă. Doar 13% dintre organizații spun că și-au extins complet inițiativele AI în conformitate cu planul de afaceri inițial. Aproape trei sferturi fie au redus amploarea proiectelor, fie au obținut un nivel de implementare inferior celui anticipat.

Costurile scad mai repede decât cresc veniturile

Cele mai clare rezultate financiare apar în zona reducerii costurilor. Dintre organizațiile care au implementat AI, 24% spun că au obținut deja reduceri de costuri de cel puțin 10%. Pentru 2030, proporția celor care anticipează o reducere de cel puțin 10% urcă la 35%.

În cazul veniturilor, rezultatele sunt mai modeste. Doar 4% dintre organizațiile care au implementat AI raportează în prezent creșteri ale veniturilor sau ale valorii serviciilor de cel puțin 10%. Pentru 2030, 22% se așteaptă să atingă acest nivel.

În același timp, AI este integrat tot mai profund în activitatea companiilor. Ponderea organizațiilor care spun că AI este integrat în majoritatea operațiunilor a crescut de la 7% în 2025 la 11% în 2026.

Reglementarea și sistemele vechi blochează extinderea

Potrivit studiului, principalele probleme nu mai țin exclusiv de tehnologie. Reglementarea este indicată drept principal obstacol în extinderea proiectelor AI. Urmează integrarea cu sistemele și procesele IT vechi.

Datele reprezintă o altă problemă. 54% dintre directori consideră datele de calitate și de încredere esențiale pentru extinderea AI. Un alt detaliu este relevant: mai puțin de o treime dintre organizații evaluează formal posibilitatea de a scala un proiect înainte de lansarea acestuia. Astfel, unele companii descoperă abia după ce un proiect funcționează că nu îl pot integra ușor în restul organizației.

AI creează și o nouă problemă pentru angajați

Studiul identifică și un efect care va deveni tot mai important. 62% dintre organizațiile analizate estimează că AI a creat deja o capacitate excedentară de personal de cel puțin 10%. Pentru 2030, proporția ajunge la 94% în estimările respondenților.

Aceasta nu înseamnă automat concedieri. Companiile trebuie să decidă cum vor folosi timpul eliberat prin automatizare și cum vor redistribui angajații către activități cu valoare mai mare. În paralel, apar nevoi pentru competențe noi, inclusiv în guvernanța AI, administrarea agenților autonomi și proiectarea modului în care oamenii și sistemele AI lucrează împreună.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție TEZAUR, cu dobânzi de până la 7,50% pe an

Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea unei noi ediții a programului TEZAUR, prin care persoanele fizice pot achiziționa titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani. Dobânzile anuale oferite sunt de 6,50% pentru titlurile pe un an, 7% pentru cele pe trei ani și 7,50% pentru cele pe cinci ani, iar veniturile obținute sunt neimpozabile.

Noua ediție poate fi accesată în perioada 5 octombrie – 6 noiembrie 2026, în funcție de modalitatea de cumpărare. Titlurile au o valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată.

Modalități de achiziție și termene de subscriere

Titlurile pot fi cumpărate online prin Ghișeul.ro, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), direct de la unitățile Trezoreriei Statului sau prin Poșta Română. Termenele de subscriere diferă în funcție de canalul ales.

Pentru achizițiile prin Ghișeul.ro, perioada de subscriere este 5 octombrie – 4 noiembrie 2026. Persoanele înregistrate în SPV au la dispoziție până pe 5 noiembrie. Cei care preferă operațiunile la ghișeu se pot adresa unităților Trezoreriei Statului până pe 6 noiembrie, ultima zi a ediției actuale. Prin subunitățile Poștei Române, subscrierea se încheie pe 5 noiembrie în mediul urban și pe 4 noiembrie în mediul rural.

Prin SPV, investitorii pot cumpăra titluri și își pot deschide un cont de subscriere la unitatea Trezoreriei Statului aleasă, iar ulterior pot solicita online transferarea sumelor într-un cont bancar.

Condiții pentru investitori și caracteristicile titlurilor

Programul se adresează persoanelor fizice care au împlinit 18 ani la data efectuării subscrierii. Dobânda este anuală și se plătește la datele stabilite în prospectul de emisiune. Titlurile sunt transferabile și pot fi răscumpărate înainte de scadență.

Investitorii pot face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni și le pot anula pe cele deja efectuate, atât timp cât perioada de subscriere este deschisă. Fondurile obținute vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Transferul sumelor din contul TEZAUR

Pentru transferarea banilor din contul de subscriere TEZAUR într-un cont bancar personal, este necesară completarea unui ordin de plată multiplu electronic, disponibil în secțiunea TEZAUR Online a Ministerului Finanțelor. Formularul include datele titularului, CNP-ul și IBAN-ul contului bancar destinatar. Transferul este supus unui comision, care diferă în funcție de suma transferată.

Ministerul Finanțelor a introdus în martie 2025 posibilitatea cumpărării online a titlurilor de stat TEZAUR prin Ghișeul.ro, pentru persoanele care au cont pe platformă și dețin un card de debit. Detaliile complete ale emisiunii sunt publicate de Ministerul Finanțelor și pot fi consultate și pe site-ul Poștei Române.

Măsurile de siguranță pe piața energetică au fost prelungite

Guvernul a adoptat joi o hotărâre prin care prelungește aplicarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică, inclusiv posibilitatea reducerii consumului operatorilor economici. Decizia a fost luată în contextul unor estimări privind o producție redusă de energie și un consum în creștere, pe fondul scăderii temperaturilor.

Starea de alertă energetică și oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Starea de alertă energetică a fost declarată în România pe 1 august, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, din cauza reducerii nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire. Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august. Cele două reactoare, operate de Nuclearelectrica, asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția națională de energie.

Perspectiva repornirii unui reactor în octombrie, incertă

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii, prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă în luna octombrie 2026. Documentul menționează că se impune reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea conduce la creșterea nivelului în bazinul de apă de răcire al centralei.

Hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce afectează atât producția de energie din surse hidroelectrice, cât și perspectivele de creștere a debitului Dunării în amonte de Cernavodă.

Estimări privind consumul și producția de energie

Pentru luna octombrie, la vârful de sarcină de seară, consumul de energie electrică poate ajunge la valori de până la 8.000 MW. Prognozele meteorologice pentru prima parte a lunii octombrie indică temperaturi în jurul celor normale pentru această perioadă în mare parte din țară, ceea ce presupune inclusiv o scădere a acestora pe timpul nopții.

Prognozele privind regimul pluviometric, în special din prima jumătate a lunii octombrie, arată o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice și reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică s-ar putea extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii octombrie.

Prognozele pentru prima jumătate a lunii octombrie 2026 indică și posibilitatea unor perioade cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național, suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne.

Riscul unei crize în alimentarea cu energie electrică

Documentul guvernamental semnalează că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, în lipsa unor rezerve suficiente de putere și energie pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. În această situație pot apărea consecințe economice și sociale grave.

De asemenea, este menționat riscul unui dezechilibru al sistemului electroenergetic, cu posibile efecte asupra funcționării sigure a sistemului energetic național și cu un grad ridicat de risc de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit, a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică.

Măsurile pe care le poate aplica Transelectrica

Conform hotărârii adoptate joi, Transelectrica, în calitate de operator de transport și de sistem în domeniul energiei electrice, poate pune în aplicare o serie de măsuri de siguranță în cazul materializării situației de criză pe piața de energie și în situația în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea Sistemului Electroenergetic Național.

Măsurile ar urma să fie aplicate cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei. Transelectrica are obligația să anunțe participanții la piața de energie electrică, cu cel puțin 24 de ore înainte, despre aplicarea efectivă a măsurilor.

Ordinea de prioritate a măsurilor este următoarea: creșterea rezervelor tehnologice de sisteme din unitățile de producție care pot funcționa pe combustibil alternativ; pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică la dispoziția Dispeceratului Energetic Național; reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export; reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export; limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în condiții stabilite prin Normativul de limitare a consumului de energie electrică în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.