Prețurile carburanților în 15 septembrie 2026: benzina se apropie de 10 lei pe litru

Carburanții s-au scumpit din nou marți, 15 septembrie 2026, iar benzina standard se apropie tot mai mult de pragul psihologic de 10 lei pe litru. Potrivit platformei Monitorul Prețurilor, la ora 12:00, cea mai ieftină benzină standard din țară se găsea în stațiile Petrom, la 9,93 lei pe litru.

Pe următoarele poziții se situau stațiile Socar, cu 9,94 lei pe litru, și Rompetrol, cu 9,97 lei pe litru. În stațiile Lukoil, litrul de benzină standard costa 9,98 lei, în timp ce cele mai mari prețuri erau practicate de OMV și MOL, unde litrul ajungea la 9,99 lei.

Astfel, pentru un plin de 50 de litri de benzină, șoferii plătesc între 495,5 lei și 499,5 lei, în funcție de stația la care alimentează.

Benzina premium se vinde la prețuri cuprinse între 10,41 lei pe litru și 10,56 lei pe litru, în funcție de comerciant.

Motorina rămâne peste 10,5 lei pe litru

Motorina standard s-a menținut peste pragul de 10,5 lei pe litru. La momentul redactării informațiilor, cea mai ieftină motorină standard se găsea la stațiile Rompetrol, la 10,52 lei pe litru.

La Petrom, motorina standard costa 10,55 lei pe litru, iar la Socar prețul varia între 10,55 și 10,59 lei pe litru. În stațiile OMV și MOL, litrul de motorină standard ajungea la 10,61 lei, în timp ce cel mai mare preț era practicat de Lukoil, unde litrul costa 10,72 lei.

Un plin de 50 de litri de motorină costă astfel între 526 de lei și 536 de lei, în funcție de stația aleasă.

Motorina premium se vinde la prețuri cuprinse între 10,32 lei pe litru și 10,49 lei pe litru, în funcție de comerciant.

Reducerea accizei la motorină, menținută până la finalul lunii septembrie

Ministerul Finanțelor a anunțat marți că va menține reducerea temporară de 25% a accizei aplicabile motorinei standard pentru perioada 16-30 septembrie 2026. Decizia a fost luată în urma noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026.

România pierde competitivitate și se dezindustrializează accelerat, arată datele INS

Datele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă o deteriorare accentuată a competitivității economiei românești și un proces de dezindustrializare în ritm accelerat. Tabloul statistic oficial arată că, față de luna iulie 2025, producția industrială a României a scăzut atât ca serie brută, cu 6,3%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 6,1%.

Din cele 30 de subramuri industriale, 23 au înregistrat scăderi în iulie 2026 față de aceeași lună a anului precedent, iar 10 dintre ele au avut dinamici negative de peste 10%. Cea mai mare cădere s-a înregistrat în domeniul industriei prelucrătoare, un semnal negativ important pentru evoluția economică din acest an și pentru performanța slabă a exporturilor.

Capitalul uman din industrie, în declin dramatic

România a pierdut în ultimul an 177 de salariați în fiecare zi, efectivul salariaților reducându-se cu 70.000 în perioada 31 mai 2025 – 30 iunie 2026. Din aceste locuri de muncă dispărute, 76% provin din industrie, potrivit datelor oficiale ale INS.

România, depășită de Kenya în clasamentul competitivității globale

România a pierdut 12 poziții în Clasamentul competitivității globale 2026, întocmit de IMD, coborând pe locul 61. În același timp, Polonia a câștigat 11 locuri, ajungând pe poziția 41.

Țara noastră a fost întrecută de state precum Polonia, Croația, Turcia, Bulgaria și chiar Kenya. Cehia ocupă locul 33, Lituania locul 34, Letonia locul 35, Polonia locul 41, Ungaria locul 51, Croația locul 53, Kenya locul 55, Bulgaria locul 56, Turcia locul 57, Columbia locul 59, Peru locul 60, iar România locul 61.

Reducerea accizei la motorină rămâne în vigoare până la finalul lunii septembrie

Ministerul Finanțelor a anunțat, într-un comunicat de presă, că reducerea de 25% a accizei la motorina standard va fi menținută pentru perioada 16-30 septembrie 2026. Decizia vine în urma noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026.

Măsura continuă intervenția aplicată în prima jumătate a lunii septembrie, când reducerea accizei a fost, de asemenea, de 25%, și reflectă menținerea presiunilor pe piața carburanților. În luna august, acciza la motorină fusese redusă cu 20%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei.

Nivelul efectiv al accizei și variațiile cotațiilor

Reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 16–30 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.

Analiza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +51,19%, în timp ce variația prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +27,47%, precizează ministerul.

Obiectivul măsurii

Măsura are ca obiectiv limitarea efectului creșterii costurilor cu carburanții asupra economiei, în special în transport și logistică, unde prețul motorinei poate influența costurile de transport și, ulterior, prețurile bunurilor de consum.

Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 prevede reevaluarea nivelului reducerii la fiecare două săptămâni, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă.

Prețurile carburanților la 15 septembrie

Potrivit platformei Monitorul Prețurilor, cel mai mic preț la motorina standard este de 10,49 lei/litru la Socar, în timp ce în stațiile MOL și Rompetrol, un litru costă 10,52 lei. La stațiile Petrom, litrul de motorină standard se situează la 10,55 lei, iar la OMV costă 10,61 lei. Cea mai scumpă motorină standard este în stațiile Lukoil, unde un litru costă 10,72 lei.

Benzina se apropie de pragul psihologic de 10 lei pe litru. Cea mai ieftină benzină standard se găsește în stațiile Petrom, respectiv 9,93 lei litrul. Rompetrol și MOL vând litrul de benzină standard cu 9,97 lei, în timp ce la stațiile Lukoil, un litru costă 9,98 lei. Cea mai scumpă benzină standard este în stațiile OMV, unde un litru este 9,99 lei.

Românii care nu își permit o mașină: ponderea s-a înjumătățit într-un singur an

Ponderea persoanelor din România care declară că nu își permit financiar o mașină personală a scăzut puternic într-un singur an, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Indicatorul a coborât de la 15,6% în 2024 la 8,1% în 2025, o reducere de 7,5 puncte procentuale, echivalentă cu aproximativ 48% față de nivelul anului precedent.

Cu alte cuvinte, în 2025 aproximativ 8 din 100 de persoane din România se aflau în această situație, față de aproape 16 din 100 cu un an înainte.

Evoluția indicatorului din 2015 până în 2025

Datele Eurostat arată că România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din ultimii ani. În 2015, ponderea era de 35,5%, iar indicatorul a coborât treptat la 32,9% în 2016, 29,8% în 2017, 27,1% în 2018 și 23,4% în 2019.

Pandemia a inversat temporar tendința: valoarea a ajuns la 23,5% în 2020, apoi a continuat să scadă, la 21% în 2021, 19,3% în 2022 și 16,6% în 2023. În 2024 a coborât la 15,6%, iar ultima valoare disponibilă, pentru 2025, este de 8,1%.

Situația la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a fost de 5,5% în 2025, față de 5,6% în 2024. România se află astfel încă peste media UE, cu o diferență de 2,6 puncte procentuale.

În 2025, cele mai ridicate valori dintre statele UE disponibile în serie au fost în Finlanda – 11,3%, Slovacia – 8,5%, Danemarca – 8,3% și România – 8,1%. La polul opus s-au aflat Cipru – 1,6% și Slovenia – 1,7%. România nu mai este, așadar, în zona valorilor foarte ridicate înregistrate în urmă cu un deceniu, dar rămâne peste media europeană.

Ce măsoară, de fapt, indicatorul Eurostat

Indicatorul nu înseamnă că persoanele respective nu au mașină. Eurostat măsoară persoanele care nu își permit financiar o mașină personală. Datele provin din EU-SILC – Statistics on Income and Living Conditions, iar indicatorul este exprimat ca procent din populație.

Această distincție este importantă: o persoană poate să nu aibă mașină pentru că nu are nevoie de una, folosește transportul public sau alege alt mijloc de transport. Eurostat încearcă să măsoare situația în care lipsa mașinii este determinată de imposibilitatea de a o suporta financiar, nu simpla absență a unui autoturism. Comisia Europeană folosește acest indicator inclusiv în analiza sărăciei de transport, alături de alți indicatori privind accesul la transport și costurile mobilității.

Scăderea nu trebuie confundată cu numărul de mașini din România

Datele privind accesibilitatea financiară a unui autoturism sunt diferite de statisticile despre parcul auto sau despre înmatriculările de mașini noi. O scădere a ponderii persoanelor care nu își permit o mașină nu înseamnă automat că românii au cumpărat un anumit număr de autoturisme noi.

Datele Eurostat arată însă o schimbare foarte mare a indicatorului în România: de la 35,5% în 2015 la 8,1% în 2025.