Traseul Revoluției din Timișoara, finalizat prea târziu: finanțarea europeană pierdută, costurile trec pe bugetul local

Traseul Revoluției din Timișoara este, în sfârșit, finalizat, însă cu aproximativ două săptămâni după termenul-limită stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întârzierea a dus la pierderea finanțării europene, iar suma de peste 10 milioane de lei cheltuită pentru proiect va fi suportată din bugetul local, o decizie asumată marți și de consilierii locali.

Pentru că banii din PNRR pentru lucrările la Traseul Revoluției au fost pierduți, consilierii locali au fost nevoiți să aprobe mutarea costurilor pe bugetul local. Suma depășește 10 milioane de lei și include proiectarea, costurile de publicitate, execuția lucrărilor și dirigenția de șantier.

Viceprimarul Ruben Lațcău a explicat că întârzierea a fost cauzată de dificultățile de aprovizionare cu piatra specială folosită la amenajare. Potrivit acestuia, piatra turcoaz se găsește în doar trei locații în lume – în Indonezia, în Brazilia și în Iran. La momentul respectiv, s-a optat pentru varianta din Iran atât din considerente estetice, cât și pentru proximitate, deoarece duratele de livrare de peste ocean se apropiau de 12 luni.

Viceprimarul a precizat că, după semnarea contractului și demararea livrărilor, a apărut conflictul din Iran, situație care a dus la prelungirea cu 8-9 luni a termenelor de livrare. Au existat și probleme de calitate, care au impus aducerea unui alt tip de piatră, refacerea soluției tehnice și realizarea unei plăci de beton cu soluții speciale de hidroizolare și montaj, ceea ce a împins proiectul în afara calendarului din PNRR.

Lațcău a dat și o veste bună: lucrările sunt finalizate, iar recepția poate fi începută. Potrivit acestuia, nivelul de calitate al lucrărilor refăcute și puse în operă este unul bun spre foarte bun, iar întârzierea nu se datorează unor lucrări problematice, ci unui cumul de motive.

Proiectul prevede intervenții de design urban în nouă puncte importante ale Revoluției din 1989: plăci din granit turcoaz, benzi din bronz cu texte explicative și mărturii personale ale participanților la Revoluție. În paralel, a fost dezvoltată și o aplicație prin care curioșii pot scana coduri QR și retrăi la fața locului momentele din Decembrie 1989. Deși aplicația este gata, aceasta nu a fost încă lansată.

Consilierii locali de opoziție, în special cei din PNL, au criticat situația. Simion Moșiu a întrebat cine este vinovat pentru pierderea banilor, sugerând că proiectul a fost lansat de senatorul USR care a lucrat la PNRR. Ștefan Sandu a intervenit solicitând mai multă atenție și duritate împotriva proiectanților sau constructorilor care nu se încadrează în termene, amintind că acest proiect face parte dintr-o listă de proiecte la care s-au pierdut bani în diferite forme.

Viceprimarul Ruben Lațcău a răspuns că, într-adevăr, în cazul Traseului Revoluției nu a fost la fel de intransigent ca în alte situații, pentru că a considerat mai important să existe aceste locuri marcate. Acesta a amintit însă că și alte obiective importante din Timișoara au pierdut finanțare din PNRR, precum Institutul Oncologic Regional și Spitalul de Copii, în cazul cărora vorbim de sute de milioane, respectiv zeci de milioane de euro.

Proiectul avea încă din octombrie 2022 contract de finanțare prin PNRR, iar contractul de proiectare, în valoare de 800.000 de lei cu TVA, fusese semnat cu Q-GROUP PROIECT SRL. Pentru execuția lucrărilor, în ianuarie 2025 a fost semnat un contract de peste 7,7 milioane de lei cu TVA cu firma THEDA MAR DESIGN SRL, termenul de finalizare din autorizația de construire fiind data de 2 mai 2026. Nici acest termen, nici cel din PNRR, stabilit pentru 31 august, nu au fost respectate.

Criticile legate de piatra folosită au apărut încă din februarie, fiind cerute modificări, dar din cauza problemei de aprovizionare, lucrările nu au putut fi reluate până în august.

Timișoara marchează Săptămâna Europeană a Mobilității printr-o zi dedicată comunității

Pe 19 septembrie, centrul Timișoarei devine scena unui eveniment complex dedicat sportului, culturii și mobilității urbane. Sub egida „Străzi pentru comunitate”, Municipiul Timișoara, prin Casa de Cultură, împreună cu STPT, SMTT și SCM, propune o zi în care mobilitatea nu mai este doar deplasare dintr-un loc în altul, ci o experiență urbană construită împreună.

Săptămâna Europeană a Mobilității este sărbătorită anul acesta între 16 și 22 septembrie. La mijlocul acesteia, sâmbătă, 19 septembrie, Primăria Timișoara și instituțiile din subordine pregătesc un program complex, în mai multe puncte din zona centrală a orașului.

Podul Mihai Viteazul – mic dejun și expoziție de fotografie

Podul Mihai Viteazul este unul dintre punctele centrale ale evenimentului. Aici, între orele 11 și 14, participanții sunt invitați la Bridge Breakfast, un mic dejun pe pod, acompaniat de muzică live, cu cvartetul „Cantabile”, în decorul expoziției de fotografie „Punți și poduri”, semnate de Daliana Iacobescu & guests – Marius Cornea și Evelyn Bodo.

Sub pod, copiii se vor putea bucura de desene animate în vaporetto, la Bridge Kids. Programul continuă cu concursul „Coșul plutitor” – aruncare la țintă, cu mingi, pe vaporetto, între orele 14 și 16. Participarea la micul dejun este gratuită, dar necesită înscrierea prealabilă, pe formularul ce urmează a fi publicat pe pagina de Facebook a Casei de Cultură miercuri, 16 septembrie, la ora 20.

Stația 33 și Firobuz Cafe – transportul public devine scenă

Un alt punct al evenimentului este stația de 33 de la Catedrala, unde transportul public devine un punct de întâlnire destinat surprizelor. Florin Mitroi va oferi un autograf pe un bilet de tramvai, iar actorul Alex Ștefănescu va susține un performance teatral. Vor mai fi înghețată și caricaturi, iar seara se încheie cu un recital de jazz susținut de Ionuț Dorobanțu și Alina Mihocaș.

Un troleibuz a fost transformat în cafenea și numit „Firobuz Cafe”, dar va fi și teatru de păpuși, loc de discuții și sală de spectacol. Teatrul MagicOz și actrița Maria Gornic vor susține momente de teatru de păpuși, Mihnea Vâlceanu va fi invitatul unui podcast în firobuz, iar Alex Cena & Maria Busuioc vor susține un recital de bossanova.

Bulevardele devin dedicate mișcării

Bulevardele Regele Ferdinand I și C. D. Loga și strada 20 Decembrie 1989 vor fi închise de sâmbătă, ora 5, până duminică, ora 5, pentru a fi dedicate mișcării. Aici vor avea loc Școala de circ, Școala de skate, sesiuni de zumba și cycling, activități sportive propuse de SCM și nu numai. Polițiștii locali vor vorbi la rândul lor despre „Trotinetele electrice și pericolele la care ne expun”.

Pe bulevardul Regele Ferdinand, între orele 11 și 15, va funcționa Școala de Circ, iar între 15 și 19 se vor desfășura activități sportive sub titlul „Campioni pentru viitor”. Pe bulevardul C.D. Loga, programul include un performance coregrafic interactiv susținut de Magnum Team, Școala de skate cu atelier și demonstrație, carturi cu pedale, concursul „Grăbește-te încet!” cu premii pentru cine merge mai încet cu bicicleta, precum și sesiuni de zumba, sport cu UVT, cycling și dans cu Hamude, full body workout cu Smartfitt și Disco Time cu DJ Zoli V.

Pe strada 20 Decembrie 1989, Poliția Locală va susține un workshop despre trotinetele electrice și pericolele la care ne expun, iar între orele 11 și 20 se vor desfășura activități sportive organizate de SCM.

Participarea la toate activitățile este gratuită.

Guban, brandul care a dus numele Timișoarei pe harta modei internaționale

La 15 septembrie 1937, la Registrul Comerțului era înregistrată afacerea care avea să devină celebră sub numele Guban, unul dintre numele strâns legate de istoria Timișoarei. Aproape nouă decenii mai târziu, povestea fabricii de pantofi care a dus faima orașului în țară și peste hotare continuă să facă parte din memoria locală.

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Banatului, povestea a început cu doi ani înainte de înregistrarea oficială a afacerii. Blaziu Guban producea, într-o bucătărie, o cremă de ghete inventată de el, ajutat de un singur angajat. La 15 septembrie 1937, afacerea era înscrisă la Registrul Comerțului sub numele „Uzinele Chimice Guban Timișoara”, avându-i ca parteneri pe Kaldory și Kovacs. Trei ani mai târziu, în 1940, aceasta devenea o fabrică.

La început, producția era concentrată pe crema de ghete, ceară și soluții folosite pentru întreținerea încălțămintei. Pantofii aveau să apară mai târziu, iar în 1959 ieșea din atelierul timișorean prima pereche Guban lucrată manual. Piele naturală, calapoade atent realizate, modele distincte și multă muncă stăteau în spatele fiecărei perechi. Fotografiile de epocă păstrează imagini din atelierele în care pantofii erau realizați pas cu pas: bucăți de piele, măsurători, mâini care tăiau, potriveau și asamblau fiecare componentă.

Personalități care au purtat pantofi Guban

Guban a devenit, în timp, un nume cunoscut și dincolo de România. O parte importantă a producției ajungea la export, iar printre personalitățile care au purtat pantofi Guban s-au numărat Sophia Loren, Gina Lollobrigida și Tudor Arghezi. Fabrica realiza inclusiv încălțăminte pe măsură pentru personalitățile vremii, iar brandul a ajuns să fie asociat cu eleganța și calitatea.

Pentru timișoreni însă, Guban nu înseamnă doar istorie industrială sau un brand celebru. Înseamnă și amintiri de familie. Pantofii mamei, perechea bunicii, crema de ghete, magazinul Guban sau acea pereche de pantofi „buni”, păstrată pentru ocazii speciale, fac parte din memoria mai multor generații.

Povestea Guban este păstrată și readusă în atenție de Muzeul Național al Banatului, care marchează aniversarea celor 89 de ani de la înregistrarea „Uzinelor Chimice Guban Timișoara”.

O singură ofertă pentru finalizarea creșei din Ciarda Roșie

Licitația organizată pentru finalizarea creșei de pe strada Cocea din Ciarda Roșie a atras o singură ofertă. Imobilul a fost abandonat de primul constructor la un stadiu de aproximativ 30% al lucrărilor.

Contractul este estimat la peste 7,3 milioane de lei, fără TVA, respectiv 8,8 milioane de lei cu TVA, echivalentul a 1,6 milioane de euro. Termenul de finalizare prevăzut este de 15 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Oferta depusă aparține asocierii ALEX-DIA CONSTRUCT S.R.L., în calitate de lider, împreună cu ATELIERUL ARHITEXT și alți patru subcontractanți. Firma care conduce asocierea are încheiate în ultimii doi ani și jumătate mai multe contracte cu Primăria Timișoara, printre care extinderea Clinicii de Balneologie, eficientizarea energetică a mai multor blocuri, șantierele de la Calderon și Școala Gimnazială nr. 15, precum și finalizarea lucrărilor la Turnul de Apă din Iosefin.

Creșa de pe strada Cocea va avea o capacitate de 38 de locuri și va fi destinată copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 3 ani.

Șantier abandonat de primul constructor

Construcția creșei a început în 2021, primul contract fiind semnat cu firma AVASI PRODCOM SRL, aceeași care câștigase și contractul pentru ridicarea creșei de pe strada Ion Ionescu de la Brad, în Lipovei.

Ambele șantiere au fost abandonate prematur. Cel de pe strada Cocea a ajuns la un grad de finalizare de 30%, în timp ce creșa din Lipovei era finalizată în proporție de 20-25%.

Pentru finalizarea creșei din Lipovei, o nouă procedură de achiziție a fost lansată la finalul anului 2025, fiind depuse patru oferte, însă toate au fost declarate neconforme, iar procedura a fost anulată. La mijlocul lunii august a fost lansată o altă procedură, ofertele fiind așteptate până pe 28 septembrie.

Între timp, noile creșe din Bucovina și de pe Bogdăneștilor, cu 140 de locuri în total, au intrat deja în circuitul învățământului antepreșcolar.