Taxa de 25 de lei pe coletele Temu, Shein și AliExpress dispare de la 1 noiembrie. Ce taxe europene o înlocuiesc

Guvernul a decis eliminarea, începând cu 1 noiembrie 2026, a taxei românești de 25 de lei pentru coletele cu valoare mai mică de 150 de euro expediate din afara Uniunii Europene. Măsura a fost adoptată vineri, 30 octombrie, pentru a evita suprapunerea taxei naționale cu noile mecanisme fiscale europene.

Dispariția taxei românești nu înseamnă însă că produsele ieftine comandate din afara UE, în special prin platforme precum Temu, Shein și AliExpress, vor fi scutite de costuri suplimentare. De la 1 noiembrie devin aplicabile două taxe europene distincte: o taxă vamală de 3 euro, introdusă la 1 iulie 2026, și o taxă de procesare de 2 euro.

De ce renunță Guvernul la taxa națională

Taxa de 25 de lei fusese introdusă la 1 ianuarie 2026, în contextul în care autoritățile încercau să limiteze efectele creșterii rapide a numărului de colete de mică valoare provenite din afara Uniunii Europene. Mecanismul se aplica fiecărui colet care îndeplinea condițiile legale, indiferent de numărul produselor din interior.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că renunțarea la mecanismul național este necesară pentru a împiedica suprapunerea obligațiilor fiscale. El a subliniat că sumele încasate nejustificat după intrarea în vigoare a noilor reguli trebuie restituite.

Cum se aplică taxa vamală de 3 euro

Prima modificare importantă a intervenit la 1 iulie 2026, când Uniunea Europeană a început să aplice o taxă vamală forfetară de 3 euro mărfurilor din coletele cu valoare mai mică de 150 de euro. Anterior, aceste expedieri beneficiau, în general, de o scutire de taxe vamale.

Un detaliu important este că taxa de 3 euro nu se calculează întotdeauna o singură dată pentru întregul colet. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, aceasta se aplică în funcție de categoriile tarifare ale bunurilor. De exemplu, un colet care conține două jucării încadrate în aceeași categorie, o haină de lână și trei sticle de șampon poate genera o taxă vamală totală de 9 euro, corespunzătoare celor trei categorii de produse.

Taxa de procesare de 2 euro și modul de plată

De la 1 noiembrie 2026 se adaugă taxa europeană de procesare de 2 euro pentru fiecare articol, destinată acoperirii costurilor suportate de autoritățile vamale pentru verificarea și controlul expedierilor de mică valoare. Aceasta are un scop diferit de taxa vamală de 3 euro: prima măsură elimină avantajul fiscal al importurilor mici, iar cea de-a doua urmărește finanțarea activităților administrative și a controalelor necesare.

În practică, de la 1 noiembrie cumpărătorii nu vor achita neapărat separat aceste sume la primirea coletului. Platformele de comerț electronic și operatorii implicați în livrare pot include costurile în prețul afișat, în tarifele de transport sau în alte taxe prezentate la finalizarea comenzii.

Ce se întâmplă cu comenzile făcute înainte de 1 noiembrie

Ministerul Finanțelor a stabilit și un regim tranzitoriu pentru coletele expediate în perioada schimbării legislației. Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, taxa logistică românească de 25 de lei rămâne aplicabilă, împreună cu toate obligațiile de colectare, declarare și virare prevăzute de legislația anterioară.

În schimb, pentru coletele predate începând cu 1 noiembrie, taxa națională nu mai este datorată. În situațiile în care furnizorii de servicii poștale încasează totuși această taxă după data respectivă, sumele trebuie restituite plătitorilor în termen de 30 de zile de la predarea coletului.

O reformă mai amplă a sistemului vamal european

Noile taxe fac parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului vamal european, determinată de creșterea comerțului electronic și de numărul foarte mare de expedieri care intră zilnic pe piața comunitară. Instituțiile europene consideră că vechea scutire vamală pentru bunurile sub 150 de euro oferea un avantaj comercianților care expediau individual produse către consumatori, în comparație cu magazinele europene care importau mărfuri în cantități mari și achitau taxele vamale obișnuite.

Pe lângă concurența comercială, Bruxellesul invocă și riscurile privind siguranța produselor, fraudele, declarațiile vamale incorecte și dificultatea verificării unui volum atât de mare de expedieri. Taxa vamală forfetară de 3 euro este o măsură temporară, urmând să fie înlocuită de sistemul normal de tarife vamale odată cu implementarea noii infrastructuri digitale vamale europene. Reforma urmărește, de asemenea, să transfere o parte mai mare a responsabilităților pentru respectarea formalităților vamale către platformele și operatorii comerciali implicați în vânzările online.

Ioan Nani se retrage de la conducerea Antibiotice Iași după aproape trei decenii

Ioan Nani își încheie mandatul de director general al companiei Antibiotice Iași, pe care l-a condus timp de aproape treizeci de ani. Contractul său de mandat va înceta pe 4 decembrie 2026, la solicitarea acestuia, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București.

Anunțul a fost făcut vineri seară, iar Consiliul de Administrație al companiei a luat act de solicitarea lui Ioan Nani în ședința din 29 octombrie.

O carieră dedicată companiei

Conducerea Antibiotice Iași a transmis că Ioan Nani a transformat o fabrică tradițională într-un reper de stabilitate și performanță al industriei farmaceutice românești. Compania a precizat că, după o viață profesională închinată aproape în întregime societății, dorința acestuia de a petrece mai mult timp alături de familie și de cei apropiați este firească.

Sub conducerea sa, Antibiotice Iași a devenit unul dintre cei mai importanți producători de medicamente generice din România, cu produse exportate în 70 de țări și o poziție de lider mondial în producția substanței active nistatină.

Procesul de tranziție și planurile viitoare

Până la 4 decembrie 2026, Ioan Nani își va exercita integral atribuțiile și va coordona, împreună cu Consiliul de Administrație, procesul de tranziție. Activitatea companiei va continua conform Planului de Administrare aprobat de acționari, iar echipa executivă coordonată de acesta va asigura continuitatea operațiunilor curente, a relațiilor cu partenerii din țară și de pe piețele externe, precum și a proiectelor de investiții în derulare.

După plecarea sa, Consiliul de Administrație va desemna un director general interimar și va organiza procedura de selecție a unui nou director general. Obiectivele strategice ale companiei rămân neschimbate: dezvoltarea sustenabilă a afacerii, consolidarea poziției pe piața internă, extinderea prezenței internaționale și protejarea intereselor pe termen lung ale acționarilor.

Reprezentanții Antibiotice Iași i-au mulțumit lui Ioan Nani pentru activitatea desfășurată la conducerea companiei.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție FIDELIS în noiembrie, cu dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro

Ministerul Finanțelor a anunțat că va lansa o nouă ediție a programului de titluri de stat FIDELIS, în perioada 6-13 noiembrie. Este cea de-a XI-a ediție din acest an, iar investitorii români pot beneficia de dobânzi atractive, de până la 7,75% la emisiunile în lei și de până la 6,60% la cele în euro.

Pot subscrie românii din țară sau din străinătate, cu vârsta de peste 18 ani. Titlurile de stat FIDELIS sunt denominate în lei și în euro și sunt distribuite prin intermediul băncilor partenere: BT Capital Partners, Salt Bank și Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. – Groupe Société Générale, UniCredit Bank, precum și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București.

Dobânzile oferite în lei și în euro

Pentru ediția din noiembrie, dobânzile sunt neimpozabile. În lei, investitorii primesc 6,60% pentru scadența la 2 ani, 7,60% pentru scadența la 2 ani în cazul donatorilor de sânge, 7,15% pentru scadența la 4 ani și 7,75% pentru scadența la 10 ani.

În euro, dobânzile sunt de 4,50% pentru scadența la 3 ani, 5,50% pentru scadența la 3 ani în cazul donatorilor de sânge și 6,60% pentru scadența la 10 ani.

Condiții avantajoase pentru donatorii de sânge

Donatorii de sânge beneficiază și în această ediție de condiții mai avantajoase, prin campania „România are sânge de rocker”, derulată de Ministerul Finanțelor în parteneriat cu „Morning Glory cu Răzvan Exarhu” și Rock FM. Românii care fac dovada donării de sânge începând cu data de 1 iunie 2026 primesc o dobândă de 7,60% pentru titlurile în lei cu scadență la 2 ani și de 5,50% pentru titlurile în euro cu scadență la 3 ani.

De asemenea, pragurile minime de subscriere sunt reduse pentru donatori: de la 5.000 de lei la 500 de lei, în limita unui plafon maxim de 100.000 de lei. În cazul titlurilor în euro, valoarea nominală scade de la 1.000 de euro la 100 de euro, în limita unui plafon de 20.000 de euro.

Cum funcționează investiția în titluri de stat

Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și de 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. La sfârșitul perioadei, suma depusă inițial se primește în cont, alături de dobânda aferentă ultimului an de subscriere.

Românii care aleg să investească în titluri de stat pot să le vândă înainte de maturitate, primind dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul primit pe bursă. Veniturile obținute prin deținerea titlurilor de stat sunt neimpozabile, iar portofoliul poate fi administrat și diversificat.

BYD anunță investiții în infrastructura de încărcare din România

Producătorul chinez de automobile BYD intenționează să investească în dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru mașini electrice din România, inclusiv prin instalarea a 10-20 de stații ultrarapide. Anunțul a fost făcut la București de vicepreședinta executivă a companiei, Stella Li, aflată în prima sa vizită în România.

BYD nu se limitează la comercializarea de automobile, ci urmărește să dezvolte un ecosistem local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă. Aștept cu interes să mă întâlnesc cu autoritățile de aici, cu partenerii noștri, pentru că vrem să ne dezvoltăm și să investim mai mult”, a declarat Stella Li.

Stații ultrarapide și tehnologie de stocare a energiei

Scopul stațiilor este ca șoferii să poată testa direct tehnologia și să constate că timpul de încărcare poate deveni comparabil cu cel necesar unei opriri obișnuite la o benzinărie. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează»”, a afirmat vicepreședinta BYD.

Noua tehnologie permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute, iar la minus 30 de grade Celsius, de la 20% la 97% în circa 12 minute. Stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce permite instalarea lor și în locuri unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare”, a explicat Li, precizând că preferă amplasamente frecventate de un număr mare de persoane, cu acces facil și în care șoferii pot opri pentru o perioadă scurtă.

Furnizori români și o posibilă conferință în 2027

Un alt subiect abordat la București a fost integrarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare ale producătorului chinez. Stella Li a apreciat că România dispune de o industrie auto importantă și de furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai BYD. Ea a anunțat intenția de a invita furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și a avansat posibilitatea organizării unei conferințe pentru furnizori chiar în România, anul viitor. Proximitatea fabricii din Ungaria, aflată în construcție la Szeged, aproape de granița cu România, ar putea favoriza companiile românești.

Fără confirmare privind o fabrică în România

Întrebată direct dacă România se află printre posibilele amplasamente pentru o nouă fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat că BYD se concentrează asupra identificării a încă două locații de producție în Europa, iar anterior, la salonul auto de la Paris, a menționat Franța printre țările analizate.

Tehnologii de conducere inteligentă și inteligență artificială

BYD intenționează să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de conducere inteligentă dezvoltate de companie. Stella Li a explicat că termenul este utilizat inclusiv din cauza limitărilor de reglementare privind circulația vehiculelor complet autonome, iar obiectivul final este creșterea siguranței rutiere și reducerea numărului de accidente, fără a anunța o dată pentru lansarea unor automobile care să circule fără șofer pe drumurile europene. Compania are aproximativ 120.000 de angajați implicați în cercetare și dezvoltare, iar echipele sale generează, în medie, 52 de cereri de brevet într-o zi lucrătoare. „Automobilul nu mai este doar un automobil. Este un purtător al inovației”, a explicat Li.

Expansiune europeană accelerată

BYD, unul dintre cei mai mari producători mondiali de automobile electrice și hibride plug-in, a înregistrat 206.002 automobile noi în Uniunea Europeană în primele nouă luni ale anului 2026, cu 154,4% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În România, compania a intrat oficial în 2025 și ajunsese în septembrie la 36 de puncte de vânzare, iar în primele opt luni ale anului 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate.

Ministrul Energiei, vizită la Cernavodă pentru stadiul investițiilor nucleare

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a efectuat vineri o vizită de lucru la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, la câteva zile după preluarea mandatului, pentru a discuta despre principalele proiecte de investiții ale Nuclearelectrica și despre situația actuală a unităților centralei.

La întâlnire au participat ambasadorul Republicii Coreea în România, E.S. Hur Seung-chul, președintele Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, Laurențiu Cazan, și directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară. Nuclearelectrica colaborează cu parteneri din Coreea de Sud, respectiv Korea Hydro & Nuclear Power, în două proiecte majore: retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și dezvoltarea primei instalații de detritiere din România.

Calendarul retehnologizării Unității 1, în analiză

Discuțiile au vizat stadiul proiectului de retehnologizare a Unității 1, cu accent pe desfășurarea lucrărilor de infrastructură, gradul de îndeplinire a calendarului, variațiile înregistrate și măsurile necesare pentru accelerarea implementării. Retehnologizarea este planificată să prelungească durata de exploatare a unității cu încă 30 de ani, iar oprirea planificată pentru lucrări este prevăzută pentru perioada 2027-2030, interval în care aproximativ 700 MW de capacitate nucleară nu vor fi disponibili.

A fost abordat și proiectul Instalației de Detritiere, prima de acest fel din Europa, care va contribui, prin eliminarea tritiului din apa grea, la protecția mediului înconjurător și a specialiștilor care lucrează pe amplasamentul centralei. Ambele proiecte au planuri de implementare cu măsuri de monitorizare a progresului și de identificare a soluțiilor necesare.

Chisăliță: Orice întârziere poate genera costuri majore pentru consumatori

Ministrul Energiei a subliniat că proiectele din programul nuclear românesc sunt esențiale pentru securitatea energetică a țării și că îndeplinirea la timp a angajamentelor, conform calendarelor de proiect, reprezintă o prioritate.

„Așteptările mele sunt ca toate părțile implicate să respecte termenele agreate și să accelereze execuția proiectelor. Orice întârziere poate afecta securitatea energetică a țării și poate genera costuri majore pentru consumatori”, a declarat Dumitru Chisăliță.

La rândul său, directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a mulțumit ministrului pentru vizită și a reafirmat importanța strategică a proiectelor de investiții. El a arătat că retehnologizarea Unității 1, cel mai important proiect al companiei, este esențială pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național, iar instalația de detritiere completează acest efort, consolidând nivelul de securitate nucleară și de protecție a personalului și a mediului.

Stadiul Unităților 3 și 4 și pregătirile pentru iarnă

În discuțiile cu conducerea Nuclearelectrica a fost analizat și stadiul proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, aflat în etapa de pregătire pentru construcție. Potrivit calendarului de lucru, începerea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2027.

În contextul pregătirii pentru sezonul rece și al cotelor scăzute ale Dunării, ministrul a analizat împreună cu reprezentanții companiei situația Unităților 1 și 2, care sunt momentan menținute în stare oprită sigură, în conformitate cu normele și standardele de securitate nucleară. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit, din 29 octombrie, cu 30 de zile starea de alertă, având în vedere riscul ca rezervele de putere și energie să nu fie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf.

Prima zi a stării de alertă energetică din România a fost pe 1 august, după ce, pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită din cauza nivelului scăzut al debitului Dunării ca urmare a secetei din bazinul fluviului, urmată și de Unitatea 2, din 13 august. Centrala asigură în mod normal aproximativ 20% din energia electrică a României.

Ministerul Energiei a pregătit, în coordonare cu Dispeceratul Energetic Național, proiectul Programului de iarnă pentru perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, pe baza evaluării consumului și a resurselor energetice disponibile. Dispeceratul monitorizează echilibrul dintre producție și consum, iar Transelectrica dispune, în funcție de situația operativă, măsurile necesare, inclusiv creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.