Oradea: energie mai ieftină, dar facturi mai mari la termoficare decât în București

Deși produce energie termică la un cost mai redus decât Capitala, Oradea ajunge să le ceară locuitorilor săi mai mulți bani pe gigacalorie decât Bucureștiul, arată o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pe baza datelor publice din cele două orașe.

La Oradea, tariful total al energiei termice este de aproximativ 549 de lei pe MWh, un nivel semnificativ mai mic decât în multe alte municipii și decât în București. Orașul a investit în rețele, a redus pierderile și folosește inclusiv energie geotermală. Cu toate acestea, avantajul nu se reflectă integral în factura locatarului.

Un orădean plătește 408,46 lei pentru o gigacalorie, în timp ce un bucureștean plătește aproximativ 366 de lei, la tariful actual pentru populație și cu TVA de sezon rece inclus. La un consum de 5 gigacalorii, diferența ajunge la circa 2.042 de lei în Oradea, față de 1.830 de lei în București, adică aproximativ 212 lei în plus.

Subvențiile schimbă ecuația facturii

Explicația nu stă în costul de producție, ci în modul în care este împărțită nota de plată. O parte ajunge pe factura locatarului, iar restul este acoperit din bugetul local. La Oradea, primăria a acordat în 2025 subvenții de 43 de milioane de lei și încă 8 milioane de lei pentru acoperirea pierderilor.

La București, prețul afișat populației este menținut mai jos printr-o susținere mai mare din bani publici. Potrivit datelor prezentate, prețul real al gigacaloriei în Capitală este de 921,82 lei, Termoenergetica cumpărând gigacaloria de la ELCEN cu 485,37 lei și vânzându-o populației cu 330 de lei. Aproximativ 60% din preț este suportat de municipalitate prin subvenție.

Prețul local de facturare al energiei termice furnizate populației în București este de 283,75 lei pe MWh fără TVA. În sezonul rece, noiembrie–martie, cota de TVA aplicată este de 11%, iar în afara sezonului de încălzire de 21%, ceea ce duce la un preț mediu facturat de aproximativ 329,15 lei.

Oradea, singurul oraș cu rebranșări semnificative

Spre deosebire de trendul național de deconectare de la sistemul centralizat, Oradea înregistrează rebranșări. Rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei arată că, la sfârșitul anului 2025, numărul total de consumatori alimentați din sistemul centralizat era de 1.012.681, din care 1.002.509 locuințe. Față de finalul anului 2024, numărul locuințelor racordate a scăzut cu 16.414.

În 33 din cele 49 de localități au avut loc debranșări în 2025. În același timp, s-au înregistrat și rebranșări, cele mai semnificative în municipiul Oradea și comuna Sânmartin, unde creșterea a fost de 789 de locuințe pe parcursul anului 2025. Cu un an înainte, în aceeași zonă fuseseră rebranșate 1.161 de locuințe.

Costul real și întrebarea eficienței

Din iulie 2026, populația racordată la rețeaua de distribuție din Oradea plătește 550,76 lei pe Gcal cu TVA. Prețul local este de 734,58 lei pe Gcal, iar diferența de 183,82 lei pe Gcal este acoperită prin subvenție.

Analiza arată că un oraș care produce căldură relativ ieftin poate avea o factură pe gigacalorie mai mare decât un oraș cu un sistem mai costisitor, dacă acesta din urmă alocă subvenții mai mari. Factura mică nu dovedește automat eficiență, deoarece o parte din cost poate fi mutată de pe factura locatarului în bugetul primăriei, plătit tot din bani publici.

În final, rămâne întrebarea legitimă: cât din câștigul de eficiență ajunge efectiv la consumator. Analiza propune ca, pentru o comparație corectă între orașe, să fie publicate împreună patru cifre: costul real al unei gigacalorii, suma plătită de populație, diferența achitată de primărie și rezultatele obținute din banii investiți.

Anthropic pregătește o listare la bursă cu o evaluare posibilă de peste 2.000 de miliarde de dolari

Compania de inteligență artificială Anthropic se pregătește pentru o ofertă publică inițială care ar putea să îi ofere o evaluare de peste 2.000 de miliarde de dolari, potrivit prospectului consultat de Reuters. Planurile vin însă în contextul unor costuri și pierderi foarte mari.

Anthropic a raportat o pierdere netă de aproximativ 42 de miliarde de dolari în 2025, în timp ce compania estimează obligații viitoare de 518 miliarde de dolari pentru servicii cloud, capacitate de calcul și infrastructură.

Creștere rapidă a veniturilor, dar și majorarea pierderilor

Prospectul arată că Anthropic a crescut rapid în ultimul an, dar și-a majorat semnificativ pierderile. Veniturile companiei au crescut de aproximativ 12 ori în 2025, ajungând la aproape 4,6 miliarde de dolari.

În același timp, Anthropic a înregistrat pierderi operaționale de peste 8 miliarde de dolari, fără a lua în calcul ajustările contabile legate în principal de obligații rezultate din rundele anterioare de finanțare. Pierderile nete de aproape 42 de miliarde de dolari includ o cheltuială contabilă de aproximativ 34 de miliarde de dolari. Aceasta reflectă creșterea valorii estimate a unor instrumente de finanțare care s-ar putea transforma ulterior în acțiuni Anthropic și nu reprezintă bani cheltuiți efectiv pentru funcționarea companiei.

Valoarea estimată pentru IPO ar fi de peste două ori mai mare decât evaluarea de aproximativ 965 de miliarde de dolari atribuită companiei în luna mai.

Investiții masive în infrastructura pentru inteligența artificială

Cheltuielile companiei pentru infrastructură și capacitate de calcul au crescut puternic. Anthropic a cheltuit 7,33 miliarde de dolari pentru computing și infrastructură în 2025, de aproximativ trei ori mai mult decât în anul precedent. Aceste cheltuieli au reprezentat mai mult de jumătate din totalul costurilor operaționale ale companiei, care au ajuns la 12,65 miliarde de dolari.

Anthropic avea la 31 decembrie numerar, echivalente de numerar și investiții pe termen scurt în valoare totală de 20,28 miliarde de dolari, potrivit prospectului. Compania avertizează însă că aproape un sfert din veniturile sale au provenit de la doi clienți în 2025. De asemenea, Anthropic precizează că mai mulți dintre cei mai mari clienți ai săi nu sunt legați prin contracte pe termen lung și ar putea reduce sau opri cheltuielile.

Competiția cu OpenAI pentru piața de inteligență artificială

Principalul rival al Anthropic este OpenAI, cele două companii concurând pentru clienți corporate, angajați și influență în domeniul reglementării inteligenței artificiale. OpenAI a depus în mod confidențial documentele pentru propria ofertă publică inițială în luna iunie și este așteptată să se listeze până la începutul anului 2027, potrivit informațiilor apărute în presă.

Anthropic a fost fondată de cercetători care au plecat de la OpenAI în urma unor neînțelegeri privind guvernanța și siguranța inteligenței artificiale. Compania și-a lansat primul model lingvistic de mari dimensiuni în martie 2023 și concurează în prezent cu OpenAI, xAI, Google și Meta. Amazon și Google se numără printre principalii parteneri strategici ai Anthropic. Cele două companii au investit miliarde de dolari în startup și furnizează, în același timp, infrastructura cloud necesară pentru dezvoltarea și operarea modelelor Claude.

Avertismente privind riscurile inteligenței artificiale

Expansiunea companiei are loc în paralel cu propriile cercetări privind riscurile asociate modelelor de inteligență artificială din ce în ce mai autonome. Cercetările Anthropic au indicat că anumite modele pot manifesta comportamente neașteptate și potențial periculoase în teste controlate, inclusiv sabotarea unor coduri, sprijinirea unor activități frauduloase și manipularea informațiilor.

Directorul general Dario Amodei a cerut comunității globale din domeniul inteligenței artificiale să încetinească ritmul de lansare a unor noi capabilități pentru a permite gestionarea acestor riscuri. În același timp, Anthropic continuă să își extindă modelele și a lansat recent modelul Opus 5.5, în contextul competiției cu OpenAI.

Listarea Anthropic ar putea avea loc după alegerile parlamentare americane de la jumătatea mandatului, potrivit unor informații Reuters publicate anterior. IPO-ul ar marca intrarea investitorilor de pe piețele publice într-o cursă pentru inteligența artificială finanțată până acum în mare parte de fonduri de capital de risc, fonduri suverane și companii Big Tech.

Alexandru Nazare exclude o modificare a TVA în 2027: „Nu cred că putem vorbi despre așa ceva”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că nu se intenționează o modificare a cotei TVA în anul 2027 și că o creștere a acestei taxe nu este luată în calcul. Declarațiile au fost făcute luni seara, la Parlament, după audierile pentru funcția de ministru al Finanțelor în cabinetul condus de Siegfried Mureșan.

„Nu dorim să creștem TVA. Ar fi de dorit o scădere a fiscalității, evident ajută economia. Întrebarea este dacă ne permitem să o facem, mai ales că am scăpat de sancțiuni importante. Nu cred că pentru anul 2027 putem vorbi despre o modificare a TVA-ului”, a afirmat Nazare.

El a făcut referire și la declarația premierului desemnat, care a spus că o reducere a TVA ar putea fi realizată „de îndată ce ne vom permite”. Nazare a precizat însă că România se află în procedură de deficit excesiv, motiv pentru care nu poate avansa un moment concret pentru o eventuală scădere a taxei. „Este prematur astăzi să vă spun care va fi momentul prielnic”, a explicat ministrul interimar, adăugând că prelungirea perioadei de instabilitate politică afectează perspectivele economice.

Potrivit acestuia, anul 2027 ar putea fi mai dificil decât 2026, din cauza presiunilor legate de pensii, salarii, apărare și investiții. În acest context, Nazare a menționat că o creștere prudentă a pensiilor ar putea fi luată în calcul.

Alexandru Nazare a primit aviz pozitiv din partea membrilor comisiilor de finanțe, cu 20 de voturi pentru, 2 împotrivă și 17 abțineri.

De la 1 august 2025, cota standard de TVA a fost majorată la 21%, față de nivelul anterior de 19%. Discuțiile actuale vizează o posibilă revenire la cota de 19%.

Prima producție de gaze din Neptun Deep este așteptată în prima jumătate a anului 2027

OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, estimează că prima moleculă de gaze va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a anului 2027, cel târziu până la sfârșitul lunii iunie. Anunțul a fost făcut de oficialii celor două companii, care au precizat că proiectul avansează conform planului, după instalarea cu succes a platformei de producție offshore Neptun Alpha, în ape puțin adânci.

Platoul de producție, estimat pentru finalul trimestrului al treilea din 2027

Potrivit reprezentanților companiilor, odată ce primele gaze vor ajunge la punctul de intrare în SNT, proiectul va intra într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale. Se preconizează că platoul de producție va fi atins până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru din 2027, cu o producție anuală estimată la circa 8 miliarde de metri cubi.

Investiții de aproximativ 4 miliarde de euro, susținute în mod egal de parteneri

Cheltuielile de dezvoltare se încadrează în bugetul aprobat, de aproximativ 4 miliarde de euro, investiție susținută în mod egal de cei doi parteneri din proiect. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, cu prima livrare de gaze prevăzută pentru anul 2027.

Progrese semnificative în 2026: șapte din zece sonde de producție finalizate

Pe parcursul anului 2026, proiectul Neptun Deep a înregistrat progrese semnificative prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție. În perioada următoare, activitățile se vor concentra pe continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase, instalarea și integrarea infrastructurii submarine, conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport și punerea în aplicare a unui program cuprinzător de testare.

Declarațiile oficialilor: securitate energetică și poziționare la nivel european

Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a declarat că definirea unui interval mai precis pentru prima producție de gaze reprezintă o etapă importantă pentru Neptun Deep și că proiectul va juca un rol semnificativ în consolidarea securității energetice a României și în poziționarea țării ca lider în producția de gaze naturale în Uniunea Europeană. Ea a subliniat că, pe măsură ce se apropie momentul primei producții, accentul rămâne pe siguranță, eficiență și fiabilitate în execuția proiectului.

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru Explorare și Producție, a precizat că operațiunile de foraj continuă, iar finalizarea infrastructurii cheie, inclusiv a conductei offshore și a stației de măsurare a gazelor naturale, se apropie. El a menționat că, odată instalate, toate sistemele și instalațiile vor fi supuse unor inspecții și teste cuprinzătoare înainte de punerea în funcțiune.

Răzvan Popescu, director general al Romgaz, a subliniat că fiecare etapă importantă finalizată apropie proiectul de prima producție de gaze și că angajamentul de a realiza acest proiect strategic în mod eficient, în condiții de siguranță și predictibilitate, rămâne ferm. La rândul său, Aristotel Jude, Director General Adjunct al Romgaz, a arătat că proiectul se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, iar activitățile viitoare se vor concentra pe asigurarea unei tranziții previzibile către faza de producție.

Volume recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi

Proiectul Neptun Deep are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi (aproximativ 700 de milioane de barili echivalent petrol) și se estimează că va atinge un nivel de producție de platou de 140 de mii de barili echivalent petrol pe zi, pe care îl va menține timp de aproape 10 ani. De asemenea, se preconizează că proiectul va avea o amprentă de carbon de aproximativ 2,2 kg CO₂ pe baril echivalent petrol la nivelul de producție de platou, semnificativ sub media industriei.

Romgaz neagă presiunile politice în scandalul gazelor lichefiate americane

Conducerea Romgaz a transmis luni un comunicat de presă în care precizează că niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni pentru a determina compania să încheie vreun contract de achiziție sau vânzare de gaze, indiferent de sursă. Reacția vine în contextul discuțiilor publice referitoare la posibile achiziții de gaze naturale lichefiate americane.

Compania, cel mai mare producător național de gaze și totodată furnizor de energie electrică, a subliniat că este listată la bursă și își desfășoară activitatea cu respectarea cadrului legal și a regulilor de guvernanță corporativă aplicabile societăților listate. Potrivit comunicatului, calitatea statului român de acționar majoritar nu înlătură obligația companiei de a respecta aceste reguli, mecanismele corporative de decizie și drepturile tuturor acționarilor. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține o participație de 70% din companie.

„Analizarea oportunităților comerciale și adoptarea eventualelor decizii de achiziție aparțin exclusiv mecanismelor corporative de decizie ale Romgaz și se realizează pe baza criteriilor economice, comerciale și strategice aplicabile companiei”, au transmis oficialii. Orice decizie privind o operațiune comercială este fundamentată pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, prin raportare la condițiile de piață, riscurile asociate și obiectivele de dezvoltare ale companiei.

Romgaz a precizat că va continua să analizeze oportunitățile existente pe piața gazelor naturale, inclusiv LNG, exclusiv prin raportare la interesul companiei. De asemenea, orice informație care face obiectul unei obligații de raportare va fi comunicată transparent, prin canalele oficiale.

Reacția companiei vine în contextul controverselor apărute în jurul discuțiilor privind LNG-ul american și Coridorul Vertical. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a negat luni că ar fi discutat despre încheierea unor contracte pentru gaze în timpul întâlnirii avute cu Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia. Liderul social-democrat a respins și scenariile care leagă relația cu oficialii americani de căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Record de tranzacționare pe Piața pentru Ziua Următoare: 62.552 MWh pentru livrarea din 28 septembrie 2026

Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată și operată de Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale (OPCOM), a înregistrat un nou reper de tranzacționare în anul 2026. Cantitatea tranzacționată pentru ziua de livrare 28 septembrie 2026 a fost de 62.552 MWh, cel mai ridicat nivel din acest an după maximele consemnate în perioada de iarnă, în luna februarie.

Prețul mediu înregistrat pe PZU pentru ziua de livrare 28 septembrie 2026 a fost de 154,34 EUR/MWh, sub media europeană a zilei, de aproximativ 171 EUR/MWh, au transmis oficialii OPCOM. Pe piața spot operată de OPCOM sunt înregistrați peste 200 de participanți.

Cristina Șetran: Lichiditatea pieței contribuie la formarea transparentă a prețului energiei electrice

„Recordul de tranzacționare înregistrat pentru ziua de livrare 28 septembrie 2026 este un reper important pentru activitatea PZU. Volumul de 62.552 MWh arată nivelul ridicat de participare și de activitate pe piața spot. Pentru OPCOM, lichiditatea pieței este un element esențial. Ea oferă participanților posibilitatea de a-și ajusta eficient pozițiile comerciale. În același timp, contribuie la formarea transparentă a prețului energiei electrice. Rezultatul înregistrat astăzi confirmă capacitatea PZU de a răspunde unor volume ridicate de energie. Confirmă, de asemenea, rolul piețelor organizate în funcționarea eficientă a pieței de energie electrică din România”, a declarat Cristina Șetran, directorul general al OPCOM.

Mecanismele OPCOM susțin integrarea surselor regenerabile și echilibrul cerere-ofertă

Potrivit oficialilor OPCOM, mecanismele transparente administrate de companie susțin atât funcționarea eficientă a producției de energie electrică în bandă, cât și integrarea producției din surse regenerabile. Prin aceste mecanisme, piața poate răspunde mai eficient variațiilor dintre cerere și ofertă.

România a apelat la importuri rapide de energie după reducerea producției interne

România a beneficiat de importuri rapide de energie electrică prin interconectările pieței unice după ce producția națională a scăzut din cauza secetei în bazinul Dunării, care a dus la reducerea volumelor generate de hidrocentrale, dar și oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă, așa cum a arătat recent conducerea operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.

Luni, la ora 17:00, consumul național de energie era de 5.480 MW, iar producția, de 6.317 MW, astfel că România exporta 836 MW. Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie și este operată de Nuclearelectrica, companie listată la Bursa de Valori București și controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni.

În ceea ce privește structura producției la ora menționată, aproape jumătate era generată de vânt: eolian – 2.802 MW (44,37%), hidrocarburi – 1.201 MW (19,02%), foto – 1.172 MW (18,56%), cărbune – 733 MW (11,61%), hidro – 314 MW (4,97%), biomasa – 59 MW (0,93%), instalații de stocare – 34 MW (0,54%), nuclear – 0 MW (0,00%).

Portofoliul OPCOM și rolul companiei pe piețele de energie

Portofoliul de tranzacționare oferit de OPCOM cuprinde produse de energie electrică și gaze naturale, precum și certificate verzi. Mai mult de 800 de companii utilizează produsele disponibile pentru tranzacționare pe piețele de energie electrică și gaze naturale pe termen scurt și pe piețele de certificate verzi, precum și pe piețele pe termen lung pentru contractele bilaterale pentru energie electrică, gaze naturale și certificate verzi.

Pe lângă acest rol, OPCOM este responsabil de decontarea tranzacțiilor încheiate pe piețele de energie electrică pe termen scurt și acționează ca mecanism de raportare înregistrat conform REMIT, gestionând aproape 400 de acorduri de raportare de date de pe piețele de energie electrică și gaze naturale. De asemenea, OPCOM este Operator al Pieței de Energie Electrică Desemnat, nominalizat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/1222 pentru efectuarea cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice.

În 2024, OPCOM a fost desemnat în calitate de contraparte CfD în cadrul schemei de sprijin Contracte pentru diferență pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Compania funcționează sub umbrela Transelectrica, în calitate de acționar majoritar, cu 97,84% din capitalul social, restul acțiunilor, 2,16%, fiind deținut de statul român, prin Secretariatul General al Guvernului.