Colterm a achiziționat certificatele pentru emisiile de gaze cu efect de seră

Compania locală de termoficare Colterm a finalizat și în acest an conformarea pentru gazele cu efect de seră, achiziționând aproximativ 207.000 de certificate în ultimele săptămâni. Valoarea totală a tranzacției se ridică la circa 19 milioane de euro, sumă asigurată de Primăria Timișoara, potrivit viceprimarului Ruben Lațcău.

„În dimineața aceasta, compania locală de termoficare Colterm a finalizat conformarea pentru gazele cu efect de seră. Un număr de aproximativ 207.000 de certificate au fost cumpărate în ultimele săptămâni, la un preț de aproximativ 19 milioane de euro. Deci, vorbim de o sumă de aproape 100 de milioane de lei pe care Primăria Timișoara a asigurat-o, ca și în ceilalți ani, în așa fel încât Colterm să-și facă această conformare pentru certificatele pentru gazele cu efect de seră”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

În 2021 și 2022, Colterm primise două amenzi de peste 21 de milioane de euro, respectiv 14 milioane de euro, pentru lipsa certificatelor. În anii următori, compania s-a conformat relativ rapid pentru a evita același scenariu.

Investiții de 70 de milioane de euro în rețeaua de transport

Primăria Timișoara are în plan investiții majore la Colterm. Etapa a treia de modernizare a rețelei de transport are contract semnat, iar lucrările vor începe în această iarnă. Proiectul vizează aproximativ 15 kilometri de rețea de transport care vine din CET Sud, din zona de producție, și intră în oraș. Rețelele aeriene de pe estacade vor fi înlocuite, investiția ridicându-se la aproximativ 70 de milioane de euro, finanțată prin fonduri europene.

„În această iarnă vom începe refacerea rețelelor mari de transport, aproximativ 15 kilometri de rețea de transport care vine din CET Sud, din zona de producție, și intră în oraș. Acele rețele aeriene pe care le vedem de foarte multe ori pe estacade vor fi înlocuite din această iarnă. Este un proiect extrem de important, de aproximativ 70 de milioane de euro, pe care municipalitatea îl face pe fonduri europene, început din toamna aceasta”, a adăugat Lațcău.

Pentru retehnologizarea rețelei, investiția se ridică la 368,5 milioane de lei, TVA inclus, aproape 250 de milioane de lei fiind finanțare de la Ministerul Energiei, restul fiind asigurat din bugetul local și împrumuturi de la BERD. În martie, era desemnat și executantul lucrărilor.

Foraje geotermale în parteneriat cu OMV Petrom

Un alt proiect anunțat vizează foraje pentru energie geotermală, realizate în parteneriat cu OMV Petrom. Lucrările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor, în sudul Timișoarei.

„Din primăvară vom începe forajele alături de cei de la OMV Petrom, în sudul Timișoarei, pentru a ne asigura că, în anii care vin, Timișoara va beneficia de încălzire într-un mod regenerabil și sustenabil, folosind căldura din pământ, la 5.000 de metri. În felul acesta vom putea să avem energie termică pe termen lung, fără poluare”, a mai precizat viceprimarul.

În afara informării din 2024, nu au fost aduse prea multe noutăți despre „Proiectul Geotermal”, posibil și pentru că vorbim de un parteneriat public-privat.

Separarea activității de termoficare

Din această toamnă, termoficarea din Timișoara se împarte în două: Colterm rămâne doar cu producția, iar transportul, distribuția și furnizarea – inclusiv emiterea și încasarea facturilor – vor fi realizate de noul TermSet, serviciu înființat de municipalitate.

Anul acesta au existat probleme cu furnizarea combustibililor, calea ferată fiind închisă o bună perioadă în vară. Totuși, reprezentanții companiei dădeau asigurări că iarna nu va prinde Timișoara nepregătită.

Ruben Lațcău preia atribuțiile de primar al Timișoarei după încheierea mandatului lui Dominic Fritz

Viceprimarul Ruben Lațcău va prelua atribuțiile de primar al Timișoarei odată cu încheierea mandatului lui Dominic Fritz, care expiră la 30 de zile după intrarea în vigoare a noii Legi ANI. Lațcău a declarat că este pregătit să continue proiectele municipalității și că nu își va schimba biroul.

„Nu o să-mi schimb biroul. Biroul primarului Timișoarei va rămâne gol până când timișorenii, prin vot, vor decide pe cine îl vor trimite acolo. Atmosfera este una de foarte multă treabă. Este una de preocupare și de muncă. Avem foarte multe proiecte în implementare. Colegii sunt foarte conștienți de așteptările mari pe care cetățenii le au de la noi și de lucrurile pe care trebuie să le livrăm”, a declarat Lațcău.

Acesta a explicat că primul viceprimar votat de Consiliul Local preia de drept atribuțiile de primar ori de câte ori primarul nu este disponibil, fie că este vorba de concedii, realegeri sau alte situații similare. „În anii aceștia am avut de mai multe ori responsabilitățile respective și nu este o noutate pentru mine”, a adăugat el.

Proiectele pe fonduri europene și cele pentru care urmează să fie emise ordine de începere în perioada următoare, cum ar fi strada Gării și Podul Solventul, sunt cele care îl preocupă în mod special pe viceprimar.

Revoltat de situația lui Fritz

Deși profesional se concentrează pe continuarea proiectelor, pe plan personal Lațcău spune că este revoltat de felul în care Dominic Fritz și-a pierdut mandatul.

„În mod evident, este o revoltă profundă ceea ce se întâmplă. Este evident că suntem într-o situație în care legea este doar pentru unii, iar pentru ceilalți facem legi după cum dorim, astfel încât să putem, cu impunitate, să controlăm țara și resursele sale. Suntem într-o situație dificilă de criză economică, politică și socială în România, iar în această situație dificilă, PSD și acoliții lor se comportă tot mai haotic și cu tot mai mare lipsă de respect față de democrație și de statul de drept”, a afirmat viceprimarul.

El a adăugat: „Suntem revoltați că justiția este capturată. Suntem revoltați că judecătorii constituționali zboară în avioane private în Mykonos cu afaceriștii pe care îi judecă și cărora le rezolvă cauza. Evident că această nedreptate ne revoltă.”

Primar interimar, susținut de echipa primăriei

Ruben Lațcău a fost desemnat de consilierii locali în noiembrie 2024, primind prioritate la preluarea atribuțiilor de primar. Dominic Fritz a insistat în ultima perioadă asupra întregii echipe care va rămâne la conducerea primăriei, menționându-i pe Lațcău, pe celălalt viceprimar, Paula Romcean, și pe city-managerul Matei Creiveanu.

Primăria Timișoara vrea să contribuie cu 25 de milioane de lei la noul stadion „Dan Păltinișanu”

Primăria Timișoara intenționează să aloce 25 de milioane de lei pentru construcția noului stadion „Dan Păltinișanu”, a anunțat Ruben Lațcău, viceprimar înainte de a prelua atribuțiile de primar. Municipalitatea a emis deja certificatul de urbanism pentru viitoarea arenă, care va fi construită de Compania Națională de Investiții (CNI) pentru Consiliul Județean Timiș.

„Cred că de anul viitor va începe execuția pentru «Dan Păltinișanu». Vrem și noi, la rândul nostru, să sprijinim acest proiect mare al Timișoarei și de aceea vom propune Consiliului Local Timișoara să includem în bugetul pe 2027 o sumă de 25 de milioane de lei pentru construirea Stadionului «Dan Păltinișanu»”, a declarat Lațcău. Acesta a explicat că sprijinul financiar este mutual, având în vedere că municipalitatea a primit la rândul său susținere pentru finalizarea Arenei „Eroii Timișoarei”.

Primăria a oferit Consiliului Județean Timiș un teren de peste 16.000 de metri pătrați pentru construcția unei noi baze sportive pentru Politehnica, iar Lațcău speră ca un parteneriat cu Consiliul Județean să fie încheiat cât mai repede pentru ca arena să fie realizată în cel mai scurt timp.

Viceprimarul critică desemnarea lui Radu Țoancă ca reprezentant al CJT

Ruben Lațcău și-a exprimat nemulțumirea față de persoana desemnată de Consiliul Județean Timiș să se ocupe de proiectarea și construirea stadionului. Este vorba despre Radu Țoancă, consilier județean PSD și fost consilier local, descris de Lațcău drept „unul dintre cei mai celebri dezvoltatori imobiliari din PSD Timiș”.

„A fost o surpriză pentru noi să vedem că persoana care a fost desemnată să se ocupe de proiectarea și construirea stadionului din partea Consiliului Județean Timiș este unul dintre cei mai celebri dezvoltatori imobiliari din PSD Timiș, vorbind de domnul Radu Țoancă, cel care a cerut acest certificat de urbanism și care este împuternicit de către Consiliul Județean Timiș pentru a reprezenta Consiliul în construirea, emiterea de avize și în investiția aceasta majoră”, a afirmat Lațcău.

Viceprimarul a insistat asupra necesității de a fi atenți „să nu fim puși în situația în care cu o mână să luăm și cu cealaltă mână să dăm”, făcând referire la acuzațiile apărute în domeniul imobiliar legate de Țoancă. Lațcău a menționat și situația din cartierul Ciarda Roșie, unde locuitorii se opun demolării stadionului Mănușarul, bază sportivă istorică a Timișoarei, și unde presa a relatat despre interese imobiliare ale lui Țoancă în demolarea bazei sportive și construirea de blocuri.

Investiția totală și stadiul lucrărilor

După mai multe luni de incertitudini, situația viitorului stadion „mare” al Timișoarei a fost deblocată în august. Consiliul Județean Timiș va trebui să suporte o parte de 126 de milioane de lei din totalul investiției, corespunzător lucrărilor estimat a fi realizate până la finalul lui 2027. Săptămâna trecută au început forajele pe șantier.

Lucrările sunt executate de un consorțiu format din CONCELEX în calitate de lider, Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct, valoarea totală a contractului fiind de aproximativ 603 milioane de lei.

Noi reguli rutiere pe Străzile Dr. Iosif Nemoianu și Calea Bogdăneștilor

Poliția Locală anunță șoferii că au fost implementate noi reguli rutiere pe străzile Dr. Iosif Nemoianu și Calea Bogdăneștilor. Noile reglementări au fost stabilite de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

Pe Strada Dr. Iosif Nemoianu, pe tronsonul de drum public dintre Strada Colonel Enescu și Coriolan Brediceanu, a fost instalat indicatorul privind circulația interzisă în ambele sensuri, cu excepția STPT, bicicletelor și riveranilor. Aceeași regulă se aplică și pe tronsonul de la Coriolan Brediceanu spre Spitalul de Copii.

De asemenea, pe Calea Bogdăneștilor, între Circumvalațiunii și Bulevardul Cetății, au fost instalate indicatoare care interzic oprirea autovehiculelor.

„Reglementările au la bază solicitările cetățenilor și fluidizarea circulației. Polițiștii locali vor efectua acțiuni în zonele respective pentru a lua măsurile legale care se impun în cazul conducătorilor auto care nu respectă indicatoarele amplasate. Reamintim că, potrivit OUG 195/2002, pentru pătrunderea sau circulația pe un sector de drum cu acces interzis și pentru oprirea interzisă șoferii riscă sancțiuni între 432,5 și 648,75 lei și 2 puncte de penalizare la permis”, transmite Poliția Locală.

Se montează șinele pentru noua buclă de tramvai la Pasajul Solventul. Pasajul rămâne închis

Lucrările la Pasajul Solventul, încă nefinalizate, se concentrează în prezent pe infrastructura de tramvai. Se montează șinele pentru noua buclă de întoarcere, care va permite legătura directă cu Gara de Nord.

Potrivit reprezentanților primăriei, se reface, printr-un alt proiect conex, inclusiv bucla de tramvai de pe Bogdăneștilor, astfel încât legătura între Ronaț și Gara de Nord să se facă direct cu tramvaiul.

„Montăm șinele pentru noua buclă de întoarcere a tramvaielor de pe Calea Bogdăneștilor la Pasajul Solventul. Noua buclă va fi conectată și cu Gara de Nord prin extinderea liniei de tramvai de pe strada Gării”, precizează reprezentanții primăriei.

Pentru a putea lega pasajul de gară, este nevoie și de extinderea liniei de tramvai pe strada Gării, iar în zonă se lucrează și la Podul Muncii. Din acest motiv, urmează o ședință tehnică mai complexă, în care să fie stabilit calendarul lucrărilor. Momentan, primăria nu are un termen de redeschidere a pasajului.

Pasajul a fost deschis jumătate de an

Prin Pasajul Solventul s-a putut circula, în regim de șantier, de la finele anului trecut. În primăvara acestui an ar fi trebuit să înceapă și lucrările la liniile de tramvai, însă a trebuit organizată o nouă licitație pentru „nodul complex de transport” de pe Bogdăneștilor. Până la urmă, pentru buna desfășurare a lucrărilor, pasajul a fost închis la finalul lunii iulie.

Lucrările de la Pasajul Solventul se ridică la 132 de milioane de lei – 89 de milioane de lei de la bugetul local și 43 de milioane prin programul Anghel Saligny. Lucrările începuseră spre finalul anului 2021, după ce administrația Fritz a ținut să modifice parțial proiectul. La finalul anului 2023, când trecuseră cei doi ani prevăzuți pentru execuție, erau gata în proporție de 45%.

Din decembrie 2024 până în martie 2025 s-a desfășurat și cea mai importantă etapă: cea de împingere a chesonului – structura, cu o lungime de aproximativ 70 de metri și o lățime de 28 de metri – pe sub calea ferată.

Contracte semnate pentru strada Gării și noul pod de la Solventul

Trebuie să înceapă și șantierul de pe strada Gării. În iulie a fost semnat contractul de 75 de milioane de lei, cu TVA, pentru execuția lucrărilor, prevăzute la un termen de un an și jumătate. În septembrie a ajuns să fie semnat și contractul de 96 de milioane de lei, cu TVA, pentru noul pod de la Solventul, care va lega pasajul și strada Gării de bulevardul Dâmbovița.

În ceea ce privește podul la care deja se lucrează, Muncii (Iuliu Maniu), lucrările sunt la 40%, fiind puțin întârziate față de graficul care le dădea gata în februarie-martie 2027.