România, printre țările europene cu cele mai mari scumpiri la alimente din ultimii cinci ani

Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 34% în întreaga Uniune Europeană în perioada august 2021 – august 2026, potrivit datelor Eurostat. În acest context, România se situează aproape de vârful clasamentului european, cu o creștere de 53%, fiind devansată doar de Ungaria, cu 57%, și de Bulgaria, cu 54%.

La nivelul celor 35 de țări europene analizate, Elveția a înregistrat cea mai mică majorare a prețurilor alimentare, de doar 5%, în timp ce Cipru a avut cea mai redusă creștere din blocul comunitar, de 21%. O excepție notabilă este Turcia, unde prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au explodat cu 752% în aceeași perioadă, pe fondul unei inflații ridicate alimentate de deprecierea puternică a lirei turcești.

Scumpiri semnificative și în marile economii ale UE

În rândul celor mai mari economii ale Uniunii Europene, creșterile de prețuri la alimente au fost semnificative, dar mai moderate decât în România. Franța a înregistrat o majorare de 25%, Italia de 30%, Germania de 34%, iar Spania de 35% în intervalul august 2021 – august 2026.

Războiul din Ucraina, declanșat în februarie 2022, a amplificat presiunile asupra prețurilor prin creșterea costurilor energiei, îngrășămintelor și transportului, precum și prin perturbarea piețelor agricole. Aceste costuri s-au reflectat direct în prețurile din supermarketuri, într-o perioadă în care prețurile alimentelor erau deja în creștere în UE.

Salariile minime au crescut, dar puterea de cumpărare a variat

Salariile minime brute lunare au crescut, de asemenea, în majoritatea țărilor europene cu un salariu minim stabilit prin lege. Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere din UE, de 93%, urmată de Germania cu 46%, Spania cu 29% și Franța cu 20%. Turcia a condus detașat acest clasament, cu o majorare de 823% a salariului minim în cinci ani, în timp ce Serbia și Muntenegru au înregistrat creșteri de peste 100%.

Cu toate acestea, salariile mai mari nu s-au tradus automat în putere de cumpărare sporită. Comparația realizată în 26 de țări europene măsoară câte alimente putea cumpăra un salariu minim brut lunar în august 2021 față de august 2026, fără a lua în calcul taxele, chiria sau alte cheltuieli.

În trei dintre țările analizate, angajații plătiți cu salariul minim și-au pierdut puterea de cumpărare raportată la prețurile alimentelor. Malta a înregistrat cel mai sever declin, de 6% – un angajat care putea cumpăra 100 de coșuri de alimente în 2021 poate cumpăra doar 94 în 2026. Spania și Franța au urmat, cu scăderi de 5%, respectiv 4%.

România, printre țările cu câștiguri de putere de cumpărare

România se numără însă printre statele în care puterea de cumpărare raportată la alimente a crescut. Serbia și Muntenegru au înregistrat cele mai mari avansuri, de 37% fiecare – de la 100 de coșuri de alimente care puteau fi cumpărate cu salariul minim în 2021, la 137 în 2026. Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania au consemnat de asemenea creșteri de peste 20%.

Majorări mai moderate ale puterii de cumpărare în raport cu alimentele au fost înregistrate în Irlanda (10%), Germania (9%), Grecia (7%), Belgia și Țările de Jos (6% fiecare) și Portugalia (3%).

Deficitul bugetar scade, dar costurile cu dobânzile cresc puternic

Bugetul general consolidat a încheiat primele opt luni ale anului 2026 cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, mai mic față de cel din perioada similară a anului trecut, când ajungea la 86,36 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Raportat la dimensiunea economiei, deficitul a scăzut de la 4,51% din PIB în primele opt luni din 2025 la 2,89% din PIB în aceeași perioadă din 2026.

În ciuda acestei reduceri, povara dobânzilor aferente datoriei publice continuă să crească. Statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobânzi în primele opt luni ale anului, cu 8,86 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 26,7%.

Ministerul Finanțelor recunoaște presiunea pe buget

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au transmis că evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului și că consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare sunt esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.

Cheltuielile cu salariile scad, cele pentru bunuri și servicii cresc

Datele arată o evoluție diferită de la un domeniu la altul. Cheltuielile cu salariile personalului bugetar au scăzut cu 4,26 miliarde de lei, respectiv aproximativ 3,8%, față de primele opt luni din 2025. Ministerul Finanțelor explică scăderea prin reducerile unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar și prin măsurile de limitare a cheltuielilor salariale.

În schimb, cheltuielile pentru bunuri și servicii, care includ utilități, materiale, întreținere, reparații și alte servicii necesare funcționării instituțiilor publice, au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Investițiile, în creștere consistentă

Investițiile au crescut cu 25,1 miliarde de lei față de primele opt luni din 2025, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei. Aproape 70% din plăți au fost direcționate către proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile aferente perioadei 2021–2027.

Studiu: Panourile solare ar putea aduce economii de peste 1.000 de euro pe an chiar și în Marea Britanie

O analiză realizată pe peste 15 milioane de locuințe britanice arată că un sistem optimizat de panouri solare și baterii montat pe acoperiș ar putea genera economii anuale de aproximativ 1.100 de euro pentru o gospodărie medie, chiar și într-o țară celebră pentru cerul său înnorat. Compania care a realizat studiul numește această sumă un „salariu din lumina soarelui”.

Cercetătorii au folosit imagini din satelit pentru fiecare locuință în parte, luând în calcul înclinația și orientarea acoperișului, consumul local de energie și producția solară orară. Chiar și în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, economiile medii au depășit 930 de euro pe an.

Cele mai mari economii, în sud-vestul Țării Galilor

Potrivit analizei, sud-vestul Țării Galilor a înregistrat cele mai mari economii estimate, de aproximativ 1.160 de euro pe an, urmat de sud-estul Angliei, cu circa 1.150 de euro. În Irlanda de Nord, cele mai bune randamente au apărut în est, nu în sud, ceea ce arată că potențialul solar nu depinde doar de latitudine.

Studiul subliniază că economiile nu depind exclusiv de cantitatea de soare. Contează și prețul curentului electric, unghiul acoperișului, orele de consum, prezența bateriilor și plata pentru energia trimisă în rețea. Panourile produc mai puțin pe vreme înnorată, dar nu se opresc complet.

Amortizare în 10-12 ani și potențial european

O organizație britanică estimează că un sistem tipic de panouri solare se amortizează în 10-12 ani. Rezultatele din Marea Britanie sugerează un potențial similar și în restul Europei, mai ales atunci când sunt incluse baterii care stochează energia produsă ziua pentru a fi folosită ulterior.

Un studiu al Centrului Comun de Cercetare, publicat la începutul anului, indică un potențial uriaș la nivel european: panourile de pe acoperișuri ar putea acoperi 40% din necesarul de electricitate al Uniunii Europene până în 2050. În Finlanda și Danemarca, doar acoperișurile clădirilor nerezidențiale ar asigura cel puțin 95% din capacitatea solară vizată pentru 2030.

Cu toate acestea, datele Centrului Comun de Cercetare arată că, în prezent, doar un acoperiș din zece din Europa are instalate panouri solare.

Interdicția exporturilor de motorină din SUA ar putea scumpi carburantul în Europa

O posibilă restricție impusă de Statele Unite asupra exporturilor de motorină ar putea genera creșteri semnificative de prețuri pentru șoferii din Europa, avertizează analiștii în domeniul energiei. O astfel de măsură ar elimina o sursă esențială de aprovizionare de pe o piață globală deja tensionată.

Uniunea Europeană a devenit mult mai dependentă de motorina americană după pierderea aprovizionării din Rusia. În acest an, Statele Unite au furnizat aproximativ 180.000 de barili pe zi din cele circa 580.000 de barili pe zi de importuri de motorină ale UE din afara blocului comunitar, adică aproximativ 32%, față de 17% în 2025.

Dependența este și mai accentuată în Europa de Nord-Vest, unde aprovizionarea din SUA acoperă aproximativ 200.000 de barili pe zi din cele 350.000 de barili pe zi proveniți din afara regiunii, însemnând aproximativ 57%, comparativ cu 37% anul trecut, potrivit datelor Kpler.

„Pentru Europa, efectul imediat este creșterea prețurilor. Europa de Nord-Vest ar trebui să ofere prețuri mai mari pentru a atrage transporturi de înlocuire și ar concura cu Mediterana, America Latină și Africa de Vest pentru aceeași cantitate limitată de barili”, a declarat pentru Euronews Zameer Yusof, analist în domeniul energiei la platforma de informații de piață Kpler.

Totuși, eliminarea a 30% din livrările americane nu ar însemna neapărat că prețurile motorinei în Europa cresc cu 30%, susține Kpler. Cumpărătorii ar fi obligați să concureze agresiv pentru barilii disponibili ca înlocuitori, ceea ce ar putea împinge prețurile puternic în sus.

În interiorul UE, Franța pare să fie cea mai vulnerabilă țară. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că interdicția propusă ar fi „catastrofală”. Țara se îndreaptă spre alegerile din 2027, iar criza energetică alimentează retorica extremei drepte.

Înainte ca administrația Trump să promoveze ideea unei interdicții pentru motorină, liderul francez ceruse Comisiei Europene să relaxeze temporar standardele pentru carburanți, astfel încât rafinăriile europene să poată produce mai multă motorină și combustibil pentru aviație. El a solicitat și Bruxellesului să coordoneze o a doua eliberare a rezervelor de petrol de urgență.

Există însă un factor de protecție. Motorina se numără printre produsele petroliere pe care Europa le stochează în cele mai mari cantități, ceea ce înseamnă că rezervele ar putea absorbi cel puțin o parte din șocul inițial. Acest lucru ar putea preveni o penurie imediată, deși nu ar elimina presiunea asupra prețurilor dacă interdicția ar dura.

Problema mai mare este ce se întâmplă după epuizarea stocurilor inițiale. Europa nu poate înlocui pur și simplu motorina americană cu un alt furnizor major. „India este singurul înlocuitor credibil, dar disponibilitatea sa pentru export a fost afectată puternic”, a declarat Yusof.

Exporturile Indiei au scăzut deja semnificativ – de la aproximativ 582.000 de barili pe zi anul trecut la 352.000 de barili pe zi în acest an. Livrările de motorină ale Indiei către Europa au scăzut și mai dramatic, de la aproximativ 163.000 de barili pe zi la aproximativ 50.000 de barili pe zi.

Nici China și Coreea de Sud nu pot acoperi în mod realist deficitul. Livrările lor de motorină către Europa în acest an au fost foarte mici – aproximativ 1.000 de barili pe zi din China și 2.000 de barili pe zi din Coreea de Sud. China se confruntă cu restricțiile UE asupra produselor fabricate din țiței rusesc, în timp ce exporturile Coreei de Sud sunt legate de contracte deja existente pe piețele asiatice.

Interdicția propusă de SUA privind exporturile de motorină pare să fie determinată, în parte, de presiunea politică internă. Prețurile motorinei în SUA sunt aproape de 7 dolari pe galon, ceea ce pune presiune asupra administrației Trump să demonstreze că ia măsuri pentru reducerea costului vieții înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a discutat cu rafinăriile despre o restricție voluntară a exporturilor, ca alternativă la o interdicție generală de 90 de zile. Un briefing al Energy Policy Research Foundation a susținut că o interdicție a exporturilor americane de motorină s-ar putea întoarce împotriva SUA, deoarece rafinăriile funcționează deja la capacitate maximă și nu pot produce mai mult fără noi capacități.