Ministerul Energiei a efectuat plăți de 35,06 milioane de euro prin PNRR într-o singură săptămână

Ministerul Energiei a anunțat, vineri, că în perioada 21-25 septembrie 2026 a efectuat plăți în valoare de 35,06 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În aceeași perioadă, au fost autorizate alte șase cereri de transfer, cu o valoare totală de 12,10 milioane de euro.

Potrivit situației prezentate de Ministerul Energiei, valoarea plăților efectuate în 2026 a depășit 367 de milioane de euro. De la începutul programului, plățile cumulate către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR au depășit 579 de milioane de euro.

Șapte cereri de transfer, în curs de procesare

În prezent, Ministerul Energiei are în procesare șapte cereri de transfer, cu o valoare totală de aproximativ 47,18 milioane de euro. Toate cele șapte dosare au fost depuse în trimestrul al treilea din 2026.

Taxe mai mici pentru contractele part-time ale tinerilor de până la 26 de ani

O propunere legislativă de modificare a Codului fiscal prevede extinderea excepției privind plata contribuțiilor sociale pentru contractele part-time, astfel încât aceasta să se aplice tuturor tinerilor cu vârsta de până la 26 de ani, nu doar elevilor și studenților.

În prezent, elevii și studenții de până la 26 de ani sunt exceptați de la regula potrivit căreia contribuțiile sociale pentru contractele part-time se calculează la nivelul salariului minim, chiar și atunci când venitul obținut este mai mic decât acesta.

Dacă inițiativa va fi adoptată, condiția ca tânărul să fie elev sau student va fi eliminată, iar singurul criteriu va rămâne vârsta de până la 26 de ani. Astfel, de același regim fiscal ar urma să beneficieze și tinerii care nu mai sunt înscriși într-o formă de învățământ.

„Un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care a finalizat studiile, le-a întrerupt sau care, din diferite motive, nu se mai află într-o formă de școlarizare poate întâmpina dificultăți cel puțin la fel de mari în găsirea unui loc de muncă precum un tânăr de aceeași vârstă care are calitatea de elev sau student”, arată inițiatorii proiectului.

Aceștia susțin că actualul mecanism de calcul al contribuțiilor sociale pentru contractele cu timp parțial poate genera, pentru persoanele care nu beneficiază de excepțiile legale, costuri disproporționate în raport cu venitul obținut. În cazul tinerilor fără experiență, aceste costuri pot reduce disponibilitatea angajatorilor de a le oferi locuri de muncă part-time.

România, cea mai mare pondere din UE a tinerilor care nu muncesc și nu studiază

Propunerea îi are în vedere și pe tinerii NEET, respectiv persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează o formă de educație sau de pregătire profesională.

Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, citate în expunerea de motive, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din România se aflau în această categorie, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană, media UE fiind de 11%.

„Nu ne propunem ca munca part-time să devină o soluție permanentă pentru tineri. Ne propunem ca ea să poată reprezenta primul pas către un loc de muncă stabil, către independență financiară și către o carieră profesională”, susțin inițiatorii proiectului.

Potrivit acestora, un contract cu timp parțial poate reprezenta pentru acești tineri o primă legătură cu piața muncii și o etapă către obținerea unui loc de muncă stabil.

Susținere politică și aviz favorabil

Modificarea vizează exclusiv extinderea categoriei de persoane cărora li se aplică excepția din Codul fiscal, fără să schimbe regimul juridic general al contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Propunerea este susținută de parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR. Inițiativa a primit deja aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES).

Bloomberg: Donatorii de sânge din România, transformați în investitori în titluri de stat cu dobânzi de peste 7%

România a ajuns în atenția Bloomberg printr-una dintre cele mai neobișnuite metode prin care un stat încearcă să atragă bani de la populație: donatorii de sânge pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, de peste 7%, programul aducând deja miliarde de lei la buget.

Potrivit publicației americane, Ionuț Nedelea, manager de proiect în vârstă de 46 de ani, donează sânge de câteva ori pe an, iar după donare folosește certificatul primit pentru a accesa titlurile de stat destinate donatorilor. Dobânda oferită poate depăși 7%, fiind cu aproximativ un punct procentual peste cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul are o dublă miză: încurajează donarea de sânge într-o țară care se confruntă periodic cu probleme legate de disponibilitatea acestuia și oferă statului o sursă suplimentară de finanțare.

Aproape 2,8 miliarde de lei atrași de la începutul lui 2025

Bloomberg estimează că aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori individuali.

Investitorii de retail acoperă o parte importantă din necesarul de împrumut al statului, iar programele destinate populației, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, asigură aproape o cincime din necesarul total de finanțare, arată Bloomberg.

România nu este singura țară care încearcă să convingă populația să finanțeze direct datoria publică. Italia, Japonia sau Brazilia dezvoltă, la rândul lor, programe prin care obligațiunile guvernamentale sunt promovate către micii investitori.

Comportamentul micilor investitori, un avantaj pentru guverne

Un avantaj pentru guverne este comportamentul diferit al micilor investitori, care tind să păstreze obligațiunile până la maturitate, spre deosebire de unele fonduri sau instituții străine, ce își pot retrage rapid capitalurile în perioade de turbulențe.

Tendința este vizibilă la nivel internațional: în țările monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau 11% din datoria guvernamentală în 2024, o pondere de peste două ori mai mare decât în 2021.

Ministerul Finanțelor apără costul suplimentar al programului

Programul românesc a început în 2023, în urma unei campanii realizate împreună cu un post de radio rock. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că beneficiile sociale justifică dobânda suplimentară plătită donatorilor.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Există însă și critici privind strategia mai largă de atragere a populației către datoria publică. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot transforma investitorii de retail într-o sursă relativ scumpă de finanțare, iar mutarea economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra băncilor.

„Am tradingul în sânge”

Pentru unii investitori români, calculele rămân simple. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează de patru ori pe an și că titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că, pentru un investitor, un punct procentual suplimentar la dobândă este o oportunitate greu de ignorat.

Piața brokerilor de credite a crescut cu o treime, în timp ce sectorul bancar se contractă

Numărul intermediarilor de credite înregistrați în registrele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a crescut de la 1.492 în septembrie 2025 la 2.005 în septembrie 2026, ceea ce reprezintă o majorare de 34,4%. Datele provin dintr-o analiză realizată pe baza registrelor ANPC și a datelor Băncii Naționale a României (BNR).

În același interval, sectorul bancar a înregistrat o contracție. În iunie 2026, sistemul bancar avea cu 3.791 de angajați și cu 117 unități teritoriale mai puțin decât în iunie 2025. În paralel, creditul neguvernamental a crescut cu 8,4%, potrivit datelor BNR citate în analiză.

„Volumul de creditare crește, dar numărul celor care îl împart crește de aproape patru ori mai repede. În ultimul an, numărul oamenilor din rețelele de brokeraj a crescut cu aproape o treime, iar soldul creditelor din economie, cu 8,4%. Felia medie a fiecăruia se subțiază, iar asta va pune presiune pe venitul și pe productivitatea fiecărui reprezentant desemnat. De acum încolo, în brokeraj nu va mai conta cât de mulți suntem, ci cât de bine lucrează fiecare dintre noi”, a declarat Dragoș Nichifor, fondatorul Bayer Credit.

PFA-urile, motorul creșterii în brokeraj

Intermediarii înregistrați ca persoane fizice autorizate (PFA) au crescut de la 340 la 620, o majorare de 82,4%. Firmele de brokeraj au trecut de la 1.152 la 1.385, în creștere cu 20,2%. În prezent, PFA-urile reprezintă trei din zece intermediari, față de mai puțin de un sfert acum un an.

Nouă din zece intermediari, respectiv 1.821 din 2.005, activează ca reprezentanți desemnați, lucrând în numele și sub responsabilitatea unui alt broker. Numărul acestora a crescut cu 37,2%, de la 1.327 la 1.821, iar numărul persoanelor din aceste structuri a urcat de la 1.478 la 1.963, o creștere de 485 de persoane, respectiv 32,8%.

Mișcare intensă pe piață: 649 intrări și 155 de ieșiri într-un an

Comparația nume cu nume arată că într-un an au intrat 649 de reprezentanți desemnați noi și au ieșit 155, totalizând 804 mișcări, aproape jumătate din câți activează astăzi în rețele. Nu toți cei care au ieșit au părăsit efectiv piața: cel puțin 19 sunt aceleași persoane, reapărute sub o altă formă, fie un SRL devenit PFA, fie același om care a înființat o firmă nouă.

Mutările între rețele sunt rare: 95,6% dintre firmele prezente în ambii ani lucrau în 2026 pentru același broker, iar doar 51 și-au schimbat rețeaua.

Concentrarea pieței a rămas aproape identică. Cei 13 brokeri care intermediază credite ipotecare sau imobiliare și au avut în 2025 o cifră de afaceri de peste un milion de euro dețin 78,3% dintre reprezentanții desemnați, față de 78,1% cu un an în urmă. Evoluțiile individuale ale acestora variază de la o scădere de 12,8% până la o creștere de 70,5%.

Analiza vizează persoanele responsabile cu activitatea de intermediere, nu doar angajații care lucrează efectiv dosare de credit și nu include volumul sau evoluția creditelor intermediate. Cifrele sunt valabile pentru perioada 28 septembrie 2025 – 16 septembrie 2026.

Afacerea de familie din Toscana care a refuzat extinderea și a câștigat notorietate mondială

Într-un mic sat din Toscana, o afacere de familie cu paste făinoase funcționează de un secol fără întrerupere, păstrându-și proprietatea în cadrul aceleiași familii. Pastificio Martelli produce paste din anul 1926, folosind exclusiv grâu italian.

Una dintre cele mai importante decizii din istoria companiei a privit extinderea. Deși afacerea mergea din ce în ce mai bine, proprietarii au ales să nu își extindă producția. În timp, această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deoarece produsele au ajuns cunoscute în întreaga lume, iar volumul limitat de producție a devenit un atribut distinctiv al brandului.

Afacerea a rămas astfel o prezență stabilă în comunitatea sa, evitând expansiunea comercială care ar fi putut altera caracterul artizanal al producției.

Ministerul Economiei se reorganizează: mai puține posturi de conducere și două direcții generale noi

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) va avea o structură mai suplă, după ce Guvernul a aprobat desființarea a 109 posturi vacante și reducerea numărului funcțiilor de conducere de la 80 la 48. Ministrul interimar Irineu Darău a declarat că reorganizarea vizează în primul rând schimbarea modului de funcționare a instituției, nu doar reducerea numărului de angajați.

„Un minister nu devine mai eficient doar pentru că îi tai niște posturi din organigramă”, a afirmat Darău, subliniind că este necesară schimbarea felului în care funcționează instituția. El a precizat că prima schimbare structurală a fost livrată după un mandat marcat de opoziție din partea celor care, în opinia sa, au profitat de minister.

De la 709 la 600 de posturi

Potrivit ministrului interimar, MEDAT avea 709 posturi aprobate, însă activitatea era desfășurată efectiv de mai puțin de 500 de angajați. În același timp, instituția avea 80 de funcții de conducere, ceea ce însemna, în medie, un șef la 5,6 angajați.

Noua structură prevede reducerea schemei de personal de la 709 la 600 de posturi. „Cele 109 posturi eliminate sunt vacante. Am ales să nu concediez oameni în această etapă, ci să eficientizez structura”, a explicat Darău. Numărul funcțiilor de conducere va scădea de la 80 la 48, o reducere de 40%. Ponderea posturilor de conducere scade de la aproape 12% la 8%, iar noul raport va fi de aproximativ un șef la 11,5 posturi de execuție.

Două direcții generale pentru politici și finanțări

Una dintre principalele schimbări vizează separarea clară a elaborării politicilor publice de administrarea finanțărilor. Direcția Generală Economie Competitivă, Industrii și Antreprenoriat va reuni politicile economice, industria, resursele minerale neenergetice, industria de apărare și antreprenoriatul, urmând să lucreze aici specialiștii în strategii economice, analize sectoriale și reglementare.

În paralel, Direcția Generală Finanțări și Investiții se va concentra pe implementarea schemelor de ajutor de stat, granturilor, ajutoarelor de minimis, fondurilor europene și proiectelor de investiții. „Cei care construiesc politica publică trebuie să aibă o misiune clară, iar administrarea banilor trebuie să fie separată, cu propriile procese, responsabilități și mecanisme de control”, a declarat Darău.

Reorganizarea comerțului și a relațiilor internaționale

Noua structură prevede și o reorganizare a domeniilor comerț, afaceri europene și relații internaționale, pentru o coordonare mai coerentă a pozițiilor economice ale României în relația cu Uniunea Europeană și cu partenerii externi. De asemenea, ministrul a anunțat întărirea guvernanței corporative, pentru ca statul să își exercite mai riguros rolul de acționar și să urmărească performanța companiilor din portofoliu după obiective clare.

Ministerul va avea opt direcții generale, fiecare cu responsabilități ferme și un perimetru clar definit, iar performanțele manageriale ale directorilor vor fi monitorizate strict.

Economii estimate și obiectivul reorganizării

Reorganizarea ar urma să aducă economii la buget de aproximativ 470.000 de lei în 2026 și de circa 2,67 milioane de lei anual, începând din 2027. Ministrul interimar a precizat că aprobarea noii organigrame este doar începutul procesului. „Acum începe partea mai grea: să demonstrăm că noua structură funcționează mai bine pentru economia României”, a afirmat Darău.

El a menționat că în ultimii 10 ani au fost 16 miniștri ai Economiei și că fiecare zi în plus de haos administrativ îi costă pe oamenii pe care instituția trebuie să îi servească.