Conducta Tuzla-Podișor, pregătită să preia gazele din Neptun Deep

Gazoductul Tuzla-Podișor, o investiție strategică a Transgaz, este pregătit să preia gazele naturale din perimetrul Neptun Deep, a declarat Ion Sterian, directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor, la finalul unei vizite de lucru.

Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor are o lungime de 308,3 kilometri și reprezintă o investiție de aproximativ 500 de milioane de euro. Potrivit conducerii companiei, este cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de Transgaz după gazoductele BRUA și Onești-Ungheni-Chișinău.

„Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem”, a declarat Ion Sterian.

Șeful Transgaz a vizitat Stația de Robinete nr. 2 (SR2), punctul de plecare al gazoductului Tuzla-Podișor și totodată punctul de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă. De asemenea, a vizitat Stația de Măsurare Gaze Naturale (SMGN) de la Tuzla a OMV Petrom, care este punctul de intrare al gazelor din Neptun Deep, gaze ce merg apoi în SR2 al Transgaz și de aici în conducta de transport, respectiv în Sistemul Național de Transport.

Potrivit companiei, parametrii tehnici ai Stației de Măsurare Gaze Naturale a OMV Petrom de la Tuzla sunt: debit de operare nominal de 22,3 milioane Smc/zi, debit maxim de 26,9 milioane Smc/zi, limita de oprire minimă de 1,84 milioane Smc/zi, presiune de intrare maximă de 73 bari și presiune de ieșire maximă de 63 bari.

Proiectul Neptun Deep, investiție de aproximativ 4 miliarde de euro

Proiectul privind exploatarea gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep este o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro. Proiectul va intra în producție anul viitor și va genera o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Ion Sterian declara anterior că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor.

România își umple depozitele de gaze peste media europeană înaintea iernii

România va ajunge la un grad de umplere de aproximativ 90% a depozitelor de gaze până la sfârșitul anului, depășind nivelul mediu european, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Acesta a precizat că, la finalul lunii septembrie, stocurile României ar urma să atingă aproximativ 79-80% din capacitate. „Pentru România, 79% – 80% este pentru sfârșitul lunii, vom atinge, minim. Media europeană este 70%, iar Germania este la 59% din capacitate”, a afirmat Bușoi.

El a explicat că România trebuie să atingă nivelul de 90% până în luna decembrie, conform obligațiilor europene, și a arătat că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat.

„Am făcut apel să se facă această înmagazinare peste obligația minimă, pentru că e bine să fim pregătiți pentru o iarnă dificilă și pentru intrarea unor noi capacități care nu au fost calculate anii trecuți”, a spus secretarul de stat.

Prețurile gazelor pe piața europeană, un factor important pentru energia din România

Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, în condițiile în care acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România.

Potrivit acestuia, indicele Title Transfer Facility (TTF) a avut o medie de aproximativ 72 de euro/MWh în septembrie, față de 96 de euro/MWh în ianuarie și 59 de euro/MWh în august.

Secretarul de stat a explicat că evoluția prețului gazului este relevantă pentru România deoarece costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic de pe piață.

Contractele de energie electrică expiră eșalonat

În ceea ce privește consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a explicat că expirarea contractelor nu are loc simultan, ci este distribuită pe parcursul anului.

„Contractele se fac în ianuarie, în majoritatea dintre ele, și în funcție de cum ne expiră… cam 10% din contracte în fiecare lună”, a declarat acesta.

Potrivit lui Bușoi, datele disponibile pentru luna septembrie nu indică deocamdată creșteri spectaculoase ale prețurilor pentru consumatori.

Hidroelectrica a majorat prețurile, dar rămâne printre cele mai ieftine oferte

Bușoi a menționat și evoluția ofertelor furnizorilor de energie electrică, arătând că Hidroelectrica a avut o creștere de preț, dar continuă să ofere unul dintre cele mai mici prețuri de pe piață.

Secretarul de stat a subliniat însă că efortul companiei de a acoperi consumul în orele de seară prin utilizarea resurselor hidro trebuie analizat și din perspectiva nivelului lacurilor de acumulare.

„Hidroelectrica a făcut un efort uriaș să asigure consumul orelor de seară, sigur, cu prețul golirii lacurilor de acumulare, ceea ce, evident, trebuie să ne ridice un semn de întrebare în cazul în care, în iarnă, vom avea unele sincope”, a spus Bușoi.

Prețul reglementat la gaze pentru populație

În privința consumatorilor casnici de gaze, Bușoi a precizat că există în prezent un preț reglementat de 110 lei, iar pentru consumatorii casnici nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare.

El a arătat că evoluția din primăvara anului viitor va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de evoluția pieței europene.

„În primăvara anului viitor, în funcție de cât de dificilă va fi piața și de cât de mare va fi prețul gazului, marea problemă va fi să găsim soluții pentru populație”, a declarat Cristian Bușoi.

Emma Delaney preia interimar conducerea Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom

Emma Delaney, noul director general executiv și președinte al Directoratului OMV Aktiengesellschaft, compania-mamă a Grupului OMV Petrom, a preluat interimar conducerea Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, după ce fostul șef al grupului austriac a renunțat la această funcție. Este prima femeie și prima persoană care nu este de etnie austriacă sau germană ce ajunge în această poziție.

Delaney a preluat mandatul de președinte interimar începând cu 1 septembrie 2026, ca urmare a plecării lui Alfred Stern. Funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom a fost deținută, în mod tradițional, de persoana aflată la conducerea grupului-mamă austriac, începând cu privatizarea companiei din anul 2004.

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor OMV Petrom, convocată pentru 6 noiembrie, are pe ordinea de zi aprobarea numirii unui nou membru al Consiliului de Supraveghere pentru durata rămasă din mandatul acordat lui Alfred Stern. Acționarii companiei, indiferent de participația deținută, precum și membrii Consiliului de Supraveghere pot prezenta propuneri de candidați până cel târziu la data de 12 octombrie, iar lista și datele candidaților vor fi publicate pe site-ul companiei.

Structura acționariatului OMV Petrom

OMV Petrom este controlată de OMV Aktiengesellschaft, care deține 51,15% din acțiuni. Acționarii români dețin circa 46% din acțiuni, dintre care statul român, prin Ministerul Energiei, 20,69%, iar 25,1% revin fondurilor de pensii din România, precum și altor persoane fizice și entități juridice românești, potrivit datelor la sfârșitul lunii iunie 2026. Restul de 3% sunt deținute de alți investitori străini.

Predecesorii la conducerea Consiliului de Supraveghere

În ultimii 22 de ani, de la privatizarea companiei din anul 2004, funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom a fost deținută de patru bărbați, dintre care trei austrieci și un neamț. Wolfgang Ruttenstorfer a condus consiliul din 2004 până în 2011, Gerhard Roiss între 2011 și 2015, Rainer Seele din 2015 până în 2021, iar Alfred Stern de la 1 septembrie 2021 până la demisia sa din 1 septembrie 2026.

Rolul Consiliului de Supraveghere

Potrivit companiei, Consiliul de Supraveghere ghidează direcția companiei prin experiență și control strategic, susține deciziile majore, numește și monitorizează Directoratul și contribuie la asigurarea unei creșteri responsabile și sustenabile pe termen lung. Din această poziție, șefii Consiliului de Supraveghere, alături de directorii generali executivi, s-au întâlnit periodic cu șefii Guvernului pentru discuții privind impactul politicilor publice sau proiectele prioritare de investiții.

Proiectul Neptun Deep

OMV este operatorul proiectului privind exploatarea gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, o investiție comună împreună cu Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro. Proiectul va intra în producție anul viitor și va genera o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Cine este Emma Delaney

Din 1 septembrie 2026, Emma Delaney este președinte al Directoratului și director general al OMV Aktiengesellschaft, cu sediul central la Viena, Austria. Potrivit CV-ului oficial, este un director executiv internațional cu experiență în domeniul energiei, cu expertiză în leadership atât în sectorul upstream, cât și în cel downstream. Este recunoscută pentru perspectiva sa strategică, perspicacitatea comercială și stilul de leadership colaborativ.

Înainte de a se alătura Grupului OMV, Delaney a fost vicepreședinte executiv pentru Clienți și Produse și membru al Comitetului Executiv la bp. În acest rol, a condus un portofoliu global care cuprindea combustibili, comerț cu amănuntul, biocombustibili, combustibili pentru aviație, lubrifianți avansați și încărcare pentru vehicule electrice, divizia deservind milioane de clienți din întreaga lume prin intermediul celor 50.000 de angajați ai săi.

Delaney a jucat un rol esențial în transformarea diviziei Clienți și Produse a bp, concentrându-se pe excelența operațională, optimizarea portofoliului și crearea de valoare. În timpul carierei sale de 30 de ani la bp, a deținut funcții de conducere în cadrul diviziilor upstream și downstream ale companiei și a condus programe complexe de transformare pe piețe și regiuni în rapidă evoluție. Vasta sa experiență internațională se întinde pe Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Pacific.

Emma Delaney deține o licență în Economie și Afaceri de la Trinity College Dublin și un master în management de la ESCP Europe. Vorbitoare nativă de limba engleză, este fluentă și în franceză și germană.

Piața constructorilor de infrastructură: creștere exponențială și reconfigurări majore în ultimul deceniu

Sectorul construcțiilor de infrastructură din România a trecut printr-o transformare spectaculoasă în ultimul deceniu. Compararea datelor financiare ale celor mai mari jucători din piață din 2015 cu cele din 2025 arată o creștere exponențială a cifrelor de afaceri, susținută de proiectele majore de infrastructură, dar și reconfigurări masive în clasamentul celor mai puternice firme românești.

Dacă în 2015 topul după cifra de afaceri era dominat de companii precum Hidroconstrucția SA, cu 763,5 milioane de lei, sau Delta ACM 93, cu 471,9 milioane de lei, în 2025 peisajul este condus autoritar de Grupul UMB, format din Spedition UMB SA, SA & PE Construct și Tehnostrade, ale cărui afaceri însumate depășesc 3 miliarde de euro. Doar Spedition UMB a crescut de la o cifră de afaceri de 210,3 milioane de lei în 2015 la 6,16 miliarde de lei în 2025.

Hidroconstrucția SA, deși era liderul pieței după cifra de afaceri în 2015, se afla abia pe locul 16 la capitolul profit net în acel an.

Arcada Company, lider la profit net atât în 2015, cât și în 2025

Compania Arcada Company SA s-a clasat pe primul loc în clasamentul profitului net în 2025, poziție pe care o ocupa și în 2015. În 2015, constructorul avea o cifră de afaceri de 295,3 milioane de lei, un venit total de 313,7 milioane de lei, 239 de angajați și un profit net de 55,1 milioane de lei.

Zece ani mai târziu, profitul net a crescut de aproape 10 ori, la 516,3 milioane de lei. În 2025, Arcada Company SA a raportat o cifră de afaceri de 1,66 miliarde de lei și 976 de angajați.

Grupul UMB a raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 16,11 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3,2 miliarde de euro, fiind liderul de necontestat al pieței naționale. Cifra de afaceri a grupului este de aproape 9,7 ori mai mare decât cea a Arcada Company SA. Grupul UMB a obținut un profit net cumulativ de 1,12 miliarde de lei.

În ciuda volumului mai mic de afaceri, Arcada Company SA reușește o performanță individuală remarcabilă: cu un profit net de 516,35 milioane de lei, o singură firmă depășește individual Spedition UMB, care a raportat 316,3 milioane de lei, și Tehnostrade, cu 506,6 milioane de lei. Profitul Arcada reprezintă aproape 46% din profitul întregului Grup UMB.

La capitolul profitabilitate, Arcada are cifre mai bune. Grupul UMB are o marjă de profit net de aproximativ 6,96%, în timp ce Arcada Company SA înregistrează o marjă de profit net de aproximativ 30,98%. Astfel, Arcada are o rată de profitabilitate de peste 4 ori mai mare raportată la veniturile generate decât Grupul UMB.

Creșteri spectaculoase de profit în intervalul 2015–2025

Analizând datele financiare pentru intervalul 2015–2025, deși Arcada Company SA impresionează prin nivelul absolut al profitului, există firme din top care au înregistrat creșteri procentuale ale profitului mult mai spectaculoase, pornind de la baze mai mici sau de la niveluri aproape egale cu zero.

SA & PE Construct SRL a înregistrat o creștere de aproximativ 1.548 de ori, de la un profit de 193.721 de lei în 2015 la 299.986.202 lei în 2025. Waldevar Energy SRL a avut o creștere de aproximativ 621 de ori, de la 81.153 lei la 50.402.132 lei. Retter Projectmanagement SRL a crescut de aproximativ 222 de ori, de la 382.570 lei la 85.229.335 lei.

Tehnostrade SRL a înregistrat o creștere de aproximativ 149 de ori, de la 3.383.471 lei la 506.638.928 lei. Energobit SA a crescut de aproximativ 60 de ori, de la 863.470 lei la 52.149.986 lei. Spedition UMB SRL a avut o multiplicare de 11,4 ori, de la 27.672.703 lei la 316.370.175 lei, în timp ce Arcada Company SA a înregistrat o creștere de 9,3 ori, de la 55.155.346 lei la 516.350.371 lei.

În 2015, Grupul UMB genera o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,8 ori mai mare decât Arcada, dar Arcada obținea un profit net de 1,76 ori mai mare decât întregul grup. În 2025, cifrele ambelor entități au explodat, însă proporțiile de volum s-au schimbat considerabil în favoarea UMB la cifra de afaceri.