Acasă Blog Pagina 72

25 de ani de filantropie în Iosefin: Cantina parohială aduce hrană și speranță

0
25 de ani de filantropie în Iosefin: Cantina parohială aduce hrană și speranță

Peste 25 de ani de filantropie în Iosefin: cantina parohială aduce hrană și speranță celor aflați în nevoie

La Timișoara, Parohia Timișoara Iosefin, în parteneriat cu Fundația „Preot Ioan Olariu”, desfășoară de 25 de ani o serie de proiecte social-filantropice prin care sunt ajutate familii cu mulți copii, persoane vârstnice, elevi și părinți ai copiilor internați în spital.

Preotul Ionel Popescu a precizat că activitatea socială face parte din misiunea comunității bisericești și că sprijinul oferit celor vulnerabili trebuie să fie unul constant. „Biserica nu este doar un spațiu al rugăciunii. Ea trebuie să fie și un sprijin pentru cei care trec prin momente grele, pentru familiile care nu reușesc să facă față singure problemelor și pentru oamenii care au nevoie de ajutor. Filantropia înseamnă să fii aproape de celălalt nu doar prin cuvinte, ci și prin fapte”, este mesajul transmis de preotul Ionel Popescu.

Unul dintre cele mai vechi proiecte este cantina parohială, care funcționează de 25 de ani și este susținută inclusiv prin implicarea voluntarilor din rândul credincioșilor. Aici sunt pregătite mese calde și pachete cu alimente neperisabile pentru familiile numeroase, dar și pentru persoane vârstnice care nu mai au aparținători.

„O masă caldă poate părea un lucru simplu, dar pentru un om aflat într-o situație dificilă înseamnă foarte mult. Dincolo de hrană, încercăm să le transmitem celor pe care îi ajutăm că nu sunt singuri și că există oameni cărora le pasă de ei”, explică preotul Ionel Popescu.

Activitatea are astfel și o componentă importantă de solidaritate comunitară. Beneficiarii nu primesc doar alimente, ci și sentimentul că fac parte dintr-o comunitate care nu îi abandonează în momentele dificile.

Burse pentru elevii și studenții din familii vulnerabile

Un alt domeniu în care Parohia Iosefin și Fundația „Preot Ioan Olariu” se implică este prevenirea abandonului școlar. Există situații în care copii și tineri cu rezultate foarte bune la învățătură sunt nevoiți să se gândească la renunțarea la studii din cauza problemelor financiare din familie. Pentru aceștia sunt acordate, de mai mulți ani, burse sociale.

Beneficiarii trebuie să provină din familii vulnerabile din punct de vedere financiar, să aibă rezultate bune la învățătură și o conduită corespunzătoare. „Ne dorim ca lipsurile materiale ale unei familii să nu devină o piedică în calea educației unui copil. Sunt copii și tineri care au capacitate, muncesc și obțin rezultate bune, dar pentru care sprijinul financiar este esențial pentru a putea continua școala sau studiile”, spune preotul Ionel Popescu.

Pe lângă burse, parohia și fundația suportă și costurile meselor de prânz pentru 20 de elevi de la Liceul Ortodox „Sfântul Ierarh Antim Ivireanul” din Timișoara.

Ajutor pentru mamele copiilor internați la „Louis Țurcanu”

Un proiect aparte este dedicat mamelor care își însoțesc copiii internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara. Pentru părinții ai căror copii sunt internați pentru perioade îndelungate, situația poate deveni extrem de dificilă atât din punct de vedere emoțional, cât și financiar.

Unele dintre mame sunt cazate la Casa Ronald McDonald, aflată în incinta spitalului. În acest context, fundația finanțează, în fiecare sâmbătă, masa de prânz pentru aproximativ 20-30 de mame.

„Sunt părinți care trec prin momente extrem de grele atunci când copiii lor sunt internați, uneori pentru perioade lungi. O masă oferită unei mame care stă zi și noapte alături de copilul ei poate fi un gest simplu, dar care îi transmite că nu este singură în această încercare”, arată preotul Ionel Popescu.

Copiii internați la Spitalul „Louis Țurcanu” sunt pomeniți, de asemenea, în fiecare duminică, la Sfânta Liturghie oficiată în biserica Parohiei Iosefin.

Proiectele desfășurate de Parohia Timișoara Iosefin și Fundația „Preot Ioan Olariu” sunt construite în jurul unor nevoi concrete ale comunității: hrană, educație, sprijin pentru familiile vulnerabile și ajutor pentru cei care trec prin perioade dificile.

„Filantropia autentică nu înseamnă doar un gest făcut din când în când. Înseamnă constanță, organizare, dăruire și dragoste față de omul aflat în nevoie. Resursele pe care le primim prin donațiile credincioșilor trebuie să se transforme în ajutor concret pentru cei care au nevoie de noi”, mai spune preotul Ionel Popescu.

Fonduri pentru ideile „verzi” ale tinerilor din Timișoara

0
Fonduri pentru ideile „verzi” ale tinerilor din Timișoara

Tinerii din Timișoara pot primi până la 5.000 de dolari pentru proiecte ecologice

Tinerii din Timișoara, cu vârste între 15 și 24 de ani, sunt invitați să depună proiecte pentru un oraș mai verde, mai sănătos și mai bine pregătit pentru schimbările climatice. Fondurile sunt asigurate prin programul Youth Climate Action Fund (YCAF), finanțat de Bloomberg Philanthropies, iar Timișoara este unul dintre cele 300 de orașe selectate la nivel mondial.

Municipalitatea primește 50.000 de dolari, dintre care 40.000 de dolari sunt destinați direct proiectelor inițiate și conduse de tineri. Echipele selectate pot obține microgranturi cuprinse între 1.000 și 5.000 de dolari, sumele fiind acordate în lei, prin intermediul unor organizații eligibile. Tinerii vor beneficia și de sprijin pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor, în colaborare cu administrația locală.

Domenii prioritare pentru proiecte

Proiectele trebuie să răspundă priorităților climatice ale Timișoarei, printre care se numără încurajarea mersului pe jos, a deplasărilor cu bicicleta și a accesului sigur la transportul public, reducerea deșeurilor și reutilizarea resurselor, protejarea biodiversității și dezvoltarea spațiilor verzi și a coridoarelor verzi-albastre, precum și reducerea poluării aerului și a zgomotului în apropierea școlilor, parcurilor și zonelor rezidențiale.

Pot fi propuse inițiative de educație climatică, acțiuni de protejare a mediului, soluții de economie circulară, activități de cercetare și colectare de date sau intervenții care contribuie la creșterea rezilienței comunității.

Cum se pot înscrie echipele

Proiectele se depun online, în limba română și în limba engleză, până la 31 octombrie. Echipele trebuie să fie formate din minimum doi tineri cu vârste între 15 și 24 de ani și să colaboreze cu o organizație eligibilă, care va primi și administra finanțarea. Regulamentul, documentele necesare și formularul de înscriere sunt disponibile online.

Sesiune de co-creare și criterii de evaluare

Primăria va organiza și o sesiune de co-creare, în cadrul căreia tinerii vor putea discuta prioritățile climatice ale orașului și își vor putea dezvolta ideile împreună cu reprezentanți ai administrației. Proiectele eligibile vor fi evaluate de o comisie de selecție, pe baza relevanței pentru prioritățile orașului, implicării tinerilor, caracterului inovator, fezabilității, bugetului și impactului propus.

Programul prevede finanțarea a cel puțin opt proiecte, care trebuie finalizate până la 15 aprilie 2027.

Zece poduri și pasaje, toate în lucru pe șantierul Centurii Timișoara Vest

0
Zece poduri și pasaje, toate în lucru pe șantierul Centurii Timișoara Vest

Lucrările pe Centura Timișoara Vest avansează pe toate fronturile

Pe șantierul Variantei de Ocolire Timișoara Vest se lucrează în prezent la toate cele zece poduri și pasaje ale proiectului, în diferite stadii de realizare, potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara. Constructorul execută lucrări pentru fundații și elevații, inclusiv piloți de îndesare, folosiți ca măsură de consolidare a terenului de fundare în spatele culeelor.

Antreprenorul a început și fabricarea grinzilor, care sunt depozitate în organizarea de șantier. În total, vor fi peste 600 de grinzi care urmează să fie montate la pasaje și poduri.

În paralel, continuă susținut lucrările de terasament, cele de la nodurile rutiere și de la viitoarele spații de servicii, precum și lucrările de relocare a canalelor ANIF și a rețelelor de telecomunicații.

Pe șantier sunt mobilizați peste 300 de muncitori și peste 160 de utilaje, printre care autobasculante, autobetoniere, camioane, buldozere, compactoare, autogredere, încărcătoare, reciclatoare de sol, macarale, cisterne de apă și de combustibil și utilaje de foraj.

Contractul pentru ultima bucată lipsă a centurii a fost atribuit companiei turce NUROL İnşaat. După respingerea contestațiilor la finalul lunii ianuarie 2025, acordul de 1,41 miliarde de lei fără TVA, respectiv 1,68 miliarde de lei cu TVA, aproximativ 340 de milioane de euro, a putut fi semnat, cu finanțare prin Programul de Transport 2021-2027.

Termenul prevăzut este de 30 de luni, dintre care șase luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Din cauza unor întârzieri la București, lucrările propriu-zise au început la mijlocul lunii mai, deși proiectarea era finalizată încă din vara anului trecut. În iulie, stadiul lucrărilor ajungea la 8%, în august la 13%, iar în urmă cu aproximativ două săptămâni la 20%.

Unde plătești cele mai mici taxe dacă emigrezi. Germania, surpriza clasamentului

0
Unde plătești cele mai mici taxe dacă emigrezi. Germania, surpriza clasamentului

Clasamentul global al regimurilor fiscale avantajoase pentru schimbarea rezidenței

Un nou clasament analizează țările în care persoanele care își schimbă rezidența fiscală pot beneficia de condiții mai favorabile. Analiza, realizată de Global Citizen Solutions și citată de Euronews, nu se uită doar la cota de impozitare pe venit, ci ia în calcul 11 indicatori grupați în trei categorii: povara fiscală, structura sistemului de taxe și condițiile pentru obținerea rezidenței sau cetățeniei. Un scor mai mare înseamnă condiții considerate mai favorabile pentru persoanele care se pot muta între țări.

Emiratele Arabe Unite conduc topul, Malta și Cipru în topul european

Emiratele Arabe Unite ocupă primul loc, cu un scor de 82,7 puncte. Urmează Antigua și Barbuda, cu 82,2 puncte, Paraguay, cu 77,2, Hong Kong, cu 76,9, și Bahamas, cu 76,2. În Europa, Malta este pe locul șase la nivel global, cu 74,4 puncte, iar Cipru pe locul 10, cu 73,4 puncte. Bulgaria, vecina României, ocupă locul 20 în clasamentul global, cu 62,8 puncte.

Germania, pe ultimul loc din cele 48 de jurisdicții analizate

Germania se află la finalul clasamentului. Cu 28,7 puncte, este pe locul 48 din cele 48 de jurisdicții analizate. Unul dintre cele mai slabe rezultate ale Germaniei este în privința structurii fiscale, unde obține doar 17 puncte din 100. Raportul indică printre factorii care îi afectează poziția impozitarea veniturilor mondiale ale rezidenților, impozitul pe moștenire și taxarea la ieșirea din rezidența fiscală. Structura fiscală face ca Germania să ocupe ultimul loc din clasament. Danemarca, cu 30,4 puncte, și Statele Unite, cu 33,5 puncte, se află de asemenea în partea inferioară a clasamentului.

O cotă mare de impozitare nu înseamnă automat o poziție slabă

Clasamentul arată că o cotă mare de impozitare nu înseamnă automat o poziție slabă. Sistemul fiscal este analizat în ansamblu, inclusiv modul în care sunt tratate veniturile obținute în străinătate și plecarea din țară. Emiratele Arabe Unite, de exemplu, nu au impozit personal pe venit și au un scor de 100 de puncte la categoria „povară fiscală”. Paraguay, Hong Kong, Malaysia și alte jurisdicții au însă alte avantaje, în special în ceea ce privește veniturile obținute în străinătate. Malta și Cipru au ajuns în topul european nu prin cele mai mici cote standard de impozitare, ci prin regimuri fiscale preferențiale pentru anumite categorii de persoane și prin tratamentul veniturilor provenite din străinătate.

România nu este inclusă în clasament

România nu se află printre cele 48 de jurisdicții incluse în analiza Global Citizen Solutions. Prin urmare, nu există un scor sau un loc oficial al României în acest clasament. Totuși, România are câteva caracteristici fiscale care permit o comparație cu țările analizate. În 2026, cota generală de impozit pe venitul personal este de 10%. România aplică însă și contribuții sociale importante pentru veniturile salariale. Contribuția la pensii este de 25%, iar cea pentru sănătate este de 10%, potrivit datelor fiscale actualizate pentru 2026. În plus, regimul fiscal s-a modificat în acest an pentru anumite tipuri de venituri. Impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16% pentru veniturile aferente anului 2026. Au crescut și unele cote aplicate câștigurilor din tranzacții cu titluri de valoare și criptomonede. Pentru un rezident fiscal român, regula generală este impozitarea veniturilor mondiale, cu aplicarea convențiilor pentru evitarea dublei impuneri acolo unde acestea sunt relevante.

Optimizarea fiscală și calitatea vieții nu merg întotdeauna împreună

Raportul arată și o altă problemă. Țările cu sisteme fiscale atractive nu sunt neapărat cele în care oamenii beneficiază de cea mai bună calitate a vieții. Malta, Cipru, Portugalia și Elveția reprezintă câteva dintre excepțiile identificate de analiză, fiind clasate relativ bine atât la optimizarea fiscală, cât și la calitatea vieții.

Luptă pentru putere într-o firmă de 277 mld. dolari. Are afaceri și în România

0
Luptă pentru putere într-o firmă de 277 mld. dolari. Are afaceri și în România

Luptă pentru putere la vârful grupului indian Tata, evaluat la 277 de miliarde de dolari

Un conflict major a izbucnit la nivelul conducerii grupului indian Tata, unul dintre cele mai celebre conglomerate din India, cu afaceri în peste 100 de țări, inclusiv în România. Disputa pentru putere se desfășoară între consiliul de administrație al holdingului Tata Sons și acționarul majoritar, Tata Trusts.

Conform informațiilor disponibile, Tata Sons a prelungit recent mandatul președintelui N. Chandrasekaran și a anunțat că va analiza posibilitatea listării publice a holdingului. Această decizie intră în contradicție cu poziția fundației caritabile a familiei care controlează Grupul Tata, o entitate cu o istorie de 158 de ani.

Disputa a devenit publică în septembrie

Confruntarea de la vârful companiei a devenit publică în luna septembrie și a atras atenția a milioane de indieni. Prelungirea mandatului lui Chandrasekaran și intenția de listare la bursă a grupului Tata constituie nucleul disputei în care este implicată familia fondatoare. Deznodământul acestei situații va avea repercusiuni care depășesc cu mult sediul central al grupului din Mumbai.

Companiile din grupul Tata listate la bursă au o capitalizare de piață de 277 de miliarde de dolari și influențează peste 17,7 milioane de acționari individuali, pe lângă fondurile de pensii, companiile de asigurări și fondurile mutuale.

Dimensiunea conglomeratului Tata

Grupul Tata activează în domenii diverse, de la tehnologia informației și industria auto până la siderurgie, energie, aviație, industria chimică și bunuri de larg consum. Grupul deține 26 de companii listate public care își desfășoară activitatea în peste 100 de țări, iar Tata Sons funcționează ca principală companie de holding și investiții a grupului.

Prima firmă Tata a fost înființată în urmă cu 150 de ani, atunci când Nusserwanji Tata a intrat în domeniul comerțului. Ulterior, el și-a extins afacerile prin comerțul cu China. Fiul său, Jamsetji Tata, a transformat afacerea într-un grup industrial, realizând tranzacții cu bumbac și opiu.

Timișoara se pregătește de sărbători. Începe organizarea Târgului de Crăciun

0
Timișoara se pregătește de sărbători. Începe organizarea Târgului de Crăciun

Timișoara pregătește o nouă ediție a Târgului de Crăciun. Înscrierile pentru comercianți încep pe 28 septembrie

Timișoara intră în atmosfera sărbătorilor de iarnă, iar autoritățile locale au demarat pregătirile pentru o nouă ediție a Târgului de Crăciun. Evenimentul, ajuns la cea de-a XIX-a ediție, se va desfășura între 29 noiembrie 2026 și 7 ianuarie 2027 și va transforma centrul orașului într-un spațiu dedicat sărbătorilor, cu produse tradiționale, bunătăți de sezon și activități pentru întreaga familie.

Târgul va fi organizat de Primăria Municipiului Timișoara, prin Casa de Cultură a Municipiului, și se va întinde în principalele piețe și zone centrale ale orașului: Parcul Central, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sfântul Gheorghe și Piața Unirii.

Organizatorii au anunțat startul procedurii de selecție pentru comercianții și furnizorii de activități care doresc să participe la târg. Dosarele de înscriere pot fi depuse în perioada 28 septembrie – 11 octombrie 2026, fie online, fie în format fizic.

Pentru înscrierea online, dosarele trebuie transmise într-un singur e-mail, la adresa boe@ccmt.ro. Documentele trimise la alte adrese de e-mail nu vor fi luate în considerare. Cei care optează pentru depunerea fizică pot transmite documentele la sediul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, de pe strada Miron Costin nr. 2, Compartiment Organizare Evenimente, de luni până vineri, între orele 10:00 și 12:00.

Pot participa producători și comercianți de produse nealimentare cu specific de Crăciun, dar și operatori care comercializează produse alimentare și preparate tradiționale. Lista produselor eligibile include cozonac, kurtos, plăcinte, langoși, prăjituri, dulcețuri de casă, siropuri, produse apicole, vin, cafea, sucuri, preparate fast-food, brânzeturi și produse tradiționale din carne, ciocolată, bomboane, zacuscă și conserve de casă. Sunt acceptați, de asemenea, producătorii de mâncare gătită cu specific tradițional.

Târgul va include și activități recreative și de divertisment. Furnizorii de servicii precum patinoare, roți panoramice, carusele, trenulețe sau photobooth-uri se pot înscrie în cadrul procedurii de selecție.

Procesul de selecție se va desfășura după un calendar stabilit de organizatori. În perioada 28 septembrie – 11 octombrie 2026 are loc depunerea cererilor de înscriere, urmată de analiza și selecția dosarelor, între 12 și 15 octombrie 2026. Rezultatele vor fi afișate pe 16 octombrie 2026, iar contestațiile pot fi depuse pe 19 octombrie 2026. Soluționarea contestațiilor este programată pe 20 octombrie 2026, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 21 octombrie 2026. Încheierea contractelor cu agenții economici selectați se va face între 23 și 30 octombrie 2026.

Formularul-tip de înscriere și regulamentul Târgului de Crăciun, care cuprinde informațiile privind documentele necesare, taxele de participare și criteriile de selecție, vor putea fi consultate și descărcate de pe site-ul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, începând cu 28 septembrie 2026. Informații suplimentare pot fi obținute la numărul de telefon 0711-056054, de luni până vineri, între orele 8:00 și 16:30.

IULIUS integrează Generatik, platforma de digitalizare a publicității indoor

0
IULIUS integrează Generatik, platforma de digitalizare a publicității indoor

IULIUS integrează platforma Generatik în cinci malluri din România

IULIUS devine primul operator național de malluri care integrează complet platforma Generatik, dedicată digitalizării publicității indoor. Ansamblurile mixed-use Iulius Town Timișoara și Palas Iași, alături de rețeaua Iulius Mall din Cluj-Napoca, Iași și Suceava, sunt primele locații ale unui operator național integrate în această platformă.

Parteneriatul dintre Generatik, prima platformă românească dedicată digitalizării publicității indoor în malluri, și IULIUS marchează primul proces de integrare la scară națională realizat de platformă. Generatik centralizează într-o singură platformă întregul proces de comandă și implementare a campaniilor publicitare, oferind transparență asupra spațiilor disponibile și integrând lanțul de producție, montaj și demontaj.

Datele studiului Mall Effect Index confirmă eficiența publicității în malluri

Contextul parteneriatului este susținut de datele studiului longitudinal The Mall Effect Index, realizat anual de Generatik împreună cu Reveal Marketing Research. În 2026, studiul a înregistrat un scor de 70 de puncte din 100, al treilea an consecutiv de creștere.

Conform datelor, 64% dintre vizitatori declară că au cumpărat ceva după ce au văzut o reclamă în mall, iar cheltuiala medie per vizită a ajuns la 383 de lei, cu 17% mai mult decât acum doi ani, peste rata inflației.

„Datele Mall Effect Index ne arată că mall-ul este unul dintre cele mai eficiente canale de comunicare din România. Dar eficiența depinde și de cât de ușor poți ajunge la el. IULIUS a ales să schimbe asta”, a declarat Răzvan Marincoi, Product Manager Generatik și creatorul The Mall Effect Index.

Rețeaua digitală IULIUS și extinderea serviciilor de media sales

Platforma Generatik vine în completarea serviciilor de media sales dezvoltate de IULIUS, oferind o modalitate suplimentară de acces la rețeaua proprie de advertising. Echipa dedicată de Media Sales continuă să ofere consultanță și soluții personalizate pentru parteneri.

IULIUS dispune de una dintre cele mai puternice rețele de publicitate digitală de pe piața locală, reunind peste 380 de ecrane și mai mult de 1.400 mp de suprafață de afișare. La Iulius Mall Cluj se regăsește unul dintre cele mai mari ecrane LED din Europa, cu o suprafață de 203 mp, amplasat la intrarea în mall.

„Pentru noi, parteneriatul cu Generatik înseamnă că ne asumăm responsabilitatea de a fi primii care fac lucrurile altfel într-o piață care abia acum primește instrumentele de care are nevoie. Totodată, acest demers valorifică forța rețelei digitale IULIUS, prezentă atât în centrele noastre de retail, cât și în cele 15 clădiri office, unde înregistrăm anual peste 74 de milioane de vizite. Astfel, le oferim partenerilor acces la audiențe relevante și la instrumente moderne, care sporesc eficiența și flexibilitatea campaniilor”, a declarat Bogdan Bălteanu, Head of Media Sales la IULIUS.

Un marketplace național de publicitate indoor, planificat pentru 2027

Generatik este dezvoltată de echipa Brand Management, companie cu peste 20 de ani de experiență în gestionarea campaniilor publicitare indoor. Platforma reprezintă primul pas al unui marketplace național de publicitate indoor, planificat pentru primăvara lui 2027. Acesta va permite oricărui brand din România să comande spații publicitare din orice mall, în 20 de minute, dintr-un singur loc și cu prețuri vizibile.

IULIUS este dezvoltator și operator real estate specializat în proiecte mixed-use de regenerare urbană, cu o experiență de peste 25 de ani și o prezență în patru orașe: Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava. Portofoliul său cuprinde peste 335.000 mp de retail, două proiecte mixed-use (Palas Iași și Iulius Town Timișoara), rețeaua națională de shopping mall-uri regionale și proiectele Family Market din Iași. Compania operează și 15 clădiri office clasa A, cu o suprafață totală de peste 260.000 mp, unde lucrează peste 29.000 de angajați.

Inteligența artificială și investițiile în centre de date: pozițiile SUA, UE și României

0
Inteligența artificială și investițiile în centre de date: pozițiile SUA, UE și României

Inteligența artificială și cursa pentru centrele de date. Unde se situează SUA, UE și România

Inteligența artificială are potențialul de a rescrie raporturile de putere la nivel mondial, iar centrele de date au devenit infrastructura esențială a acestei noi economii. Claudiu Cazacu, consultant de strategie, explică mizele luptei globale pentru supremație în acest domeniu și de ce este important ca Europa, și în special România, să nu piardă trenul dezvoltării centrelor de date, descrise drept adevărate „rafinării” pentru această resursă valoroasă.

Agenții de inteligență artificială sunt pe cale să schimbe modul în care relaționăm cu furnizorii de bunuri și servicii: de la comanda de mâncare, pregătirea unei vacanțe sau cumpărături, până la alegerea traseului optim între două puncte. În companii, agenții pot prelua sarcini specifice sau pot fi grupați în suite după abilități, transformând munca de birou. Următorul pas este trecerea în lumea fizică, sub forme de roboți. Pentru toate acestea, centrele de date sunt „rafinăriile” care alimentează inteligența artificială; fără expansiunea lor, capacitatea modelelor de a răspunde, raționa sau automatiza sarcini ar ajunge rapid la saturație.

Costuri și consum de energie

Un centru de date de 1 GW ar consuma 8,76 TWh pe an. La un preț industrial de 0,092 USD/kWh, factura anuală ar fi de circa 805,9 milioane de dolari. În Europa, la 0,1837 EUR/kWh, costul ar urca la 1.609,2 milioane de EUR. Construcția unui centru de 1 GW în SUA este estimată la 5 miliarde de dolari. Diferențele de operare date de energia mai scumpă au impulsionat investiții în țările nordice. Google a semnat un contract pe 22 de ani pentru jumătate din energia centralei nucleare finlandeze Loviisa, parte a unor investiții estimate la 13 miliarde de EUR în Finlanda.

Abordările SUA și UE

În SUA, abordarea este condusă de nevoia hyperscalerilor de a procesa volume imense de date, atât prin centre proprii, cât și prin capacități închiriate. Investițiile totale sunt estimate la 700 de miliarde de dolari anul acesta și 1.000 de miliarde de dolari anul viitor. Extinderea ar putea fi frânată de opoziția locuitorilor sau de energia disponibilă.

În Europa, o inițiativă la nivelul UE oferă fonduri de 10 miliarde EUR și estimează deblocarea altor cel puțin 20 de miliarde de EUR, utilizabile pe parcursul mai multor ani. Asociația europeană a centrelor de date estimează investiții medii anuale de 25-26 miliarde de EUR până în 2031. Europa rămâne mult în urma SUA, cu sume de 20-30 de ori mai mici. Procesul lent de autorizare și prețul ridicat al energiei limitează competitivitatea continentului. Comisia Europeană propune un sistem de rating pentru transparența utilizării apei și energiei, ceea ce reduce opoziția publică. Europa depinde însă de furnizori externi pentru procesoarele grafice și echipamentele de ultimă generație. Are avantaje la nivelul cercetătorilor și al datelor, dar are nevoie de un nivel minim de dimensionare și eficiență economică.

România și proiectul Black Sea AI Gigafactory

În România, capacitatea instalată în centre de date se situa la aproximativ 0,1 GW, în bună parte capacitate clasică, nu focalizată pe AI. Mai multe centre finanțate privat ar putea dubla această capacitate în următorii ani. Un centru de 42 MW este în autorizare la Afumați.

Planul național al unui centru masiv, cu 20.000 GPU, scalabil până la 100.000 GPU și o putere totală de 1 GW, în cadrul proiectului Black Sea AI Gigafactory, a stârnit interesul unor companii dintr-o arie geografică extinsă. Finanțarea pentru proiectul care ar urma să coste peste 5 miliarde de EUR nu este asigurată. Contribuția națională pentru prima etapă, de 200 milioane de EUR, nu a fost confirmată, iar termenul este 12 noiembrie 2026.

Proiectul ar aduce beneficii majore dacă se vor găsi resursele și voința administrativă. România are o bază favorabilă prin infrastructura de comunicații și resursele de capital uman, dar are nevoie de investiții masive în energie – producție, stocare și transport. Inițiativele private ar fi încurajate de un preț competitiv al energiei electrice. Proiecte precum gigafabricile de AI susținute de capital european ar pune țara pe harta tehnologică a viitorului, iar costul de operare va fi determinant pentru competitivitatea economică în deceniile următoare.

Un miliard de euro pentru industrie. Cine poate accesa noile fonduri UE

0
Un miliard de euro pentru industrie. Cine poate accesa noile fonduri UE

Comisia Europeană lansează o nouă licitație de un miliard de euro pentru decarbonizarea industriei

Comisia Europeană a publicat condițiile celei de-a doua licitații prin care vor fi finanțate proiecte destinate reducerii emisiilor generate de procesele industriale. Bugetul alocat este de un miliard de euro și provine din veniturile obținute prin comercializarea certificatelor de emisii (EU ETS).

Companiile ale căror proiecte vor fi selectate vor putea primi, timp de până la cinci ani, o subvenție calculată în funcție de cantitatea de emisii de dioxid de carbon pe care reușesc să o elimine.

Ce tipuri de proiecte sunt eligibile

Finanțarea vizează tehnologii care pot înlocui combustibilii fosili folosiți pentru obținerea temperaturilor ridicate necesare în anumite procese industriale. Printre soluțiile eligibile se numără pompele de căldură, sistemele de stocare termică, cazanele electrice și alte tehnologii bazate pe electricitate, precum și utilizarea directă a energiei solare termice și geotermale.

Pentru prima dată, vor putea participa și proiecte care utilizează tehnologii nucleare, inclusiv reactoare modulare mici (SMR).

De aceste fonduri pot beneficia sectoare precum siderurgia, industria chimică, producția de ciment și hârtie, precum și industria alimentară și a băuturilor. Potrivit Comisiei Europene, producerea căldurii necesare proceselor industriale generează aproximativ trei sferturi din emisiile industriei europene, deoarece se bazează încă în mare parte pe combustibili fosili.

Sesiune de informare pentru companiile din România

Programul este deschis proiectelor de orice dimensiune și din toate sectoarele industriale din Spațiul Economic European. Pentru companiile din România interesate de fonduri va fi organizată o sesiune online de informare pe 5 octombrie, în cadrul căreia vor fi prezentate condițiile și procedura de participare.

Perioada pentru depunerea ofertelor este programată să înceapă la începutul lunii decembrie 2026.

Noua rundă de finanțare extinde și numărul proiectelor eligibile. Vor putea primi fonduri instalațiile care produc căldură industrială la temperaturi de peste 80 de grade Celsius, față de pragul de 100 de grade aplicat anterior.

Un plan de 100 de miliarde de euro

Programul reprezintă totodată una dintre etapele pregătitoare ale Băncii pentru Decarbonizarea Industrială, un mecanism prin care Uniunea Europeană intenționează să mobilizeze 100 de miliarde de euro pentru reducerea emisiilor industriale.

În cadrul primei runde, care s-a desfășurat între decembrie 2025 și februarie 2026, au fost selectate 65 de proiecte. Fondul pentru inovare, care asigură banii pentru acest program, a alocat până acum aproximativ 12 miliarde de euro pentru 200 de proiecte din Spațiul Economic European.

Băncile europene nu pot ține pasul cu ambițiile UE, avertizează ABE

0
Băncile europene nu pot ține pasul cu ambițiile UE, avertizează ABE

Autoritatea Bancară Europeană avertizează: fragmentarea pieței împiedică băncile să finanțeze ambițiile UE

Băncile europene se confruntă cu o limitare structurală care le împiedică să atingă dimensiunea necesară pentru a finanța marile investiții ale Uniunii Europene în digitalizare, securitate economică și apărare. Avertismentul vine din partea președintelui Autorității Bancare Europene (EBA), François-Louis Michaud, care a explicat că piața unică europeană „nu este atât de unică pe cât ar trebui să fie”.

Potrivit oficialului EBA, băncile din Europa au un nivel ridicat de capitalizare și continuă să înregistreze profituri solide, însă fragmentarea pieței bancare le împiedică să se extindă. „Știm că Europa trebuie să finanțeze toate aceste transformări: digitală, de mediu, demografică, securitatea economică și apărarea”, a declarat Michaud, adăugând că problema este „existențială pentru viitorul Europei”.

Diferențele dintre statele membre cresc costurile băncilor

Comisia Europeană încearcă să mobilizeze investiții pentru digitalizare, apărare și securitate economică și analizează măsuri care să faciliteze activitatea transfrontalieră a băncilor și să consolideze piața unică. Cu toate acestea, șeful EBA consideră că diferențele dintre sistemele fiscale, regimurile de insolvență și normele privind protecția consumatorilor din statele membre cresc costurile băncilor care vor să opereze în mai multe țări.

Michaud susține că creșterea creditării transfrontaliere și o mai bună integrare financiară ar permite băncilor europene să se extindă și să reducă din costuri, fuziunile bancare nefiind astfel singura soluție. Autoritatea Bancară Europeană, instituția UE responsabilă de reglementarea și supravegherea sectorului bancar, identificase recent fragmentarea pieței unice drept unul dintre principalele obstacole în calea activității bancare transfrontaliere, alături de diferențele dintre sistemele de insolvență și cele fiscale.

Concurența băncilor americane și simplificarea regulilor

Fragmentarea pieței europene a lăsat tot mai mult loc altor surse de finanțare, inclusiv firmelor de credit privat și instituțiilor din afara Uniunii Europene. Michaud atrage atenția că băncile europene trebuie să se dezvolte pentru a putea concura cu cele americane, care dispun de mai mult capital pentru extindere și intrarea pe noi piețe.

Pe lângă integrarea pieței, EBA își propune și simplificarea unor reguli, astfel încât băncile și autoritățile de supraveghere să aloce mai puțin timp și bani procedurilor administrative și să se concentreze mai mult asupra riscurilor importante.