Creșteri de prețuri anticipate pentru cinci alimente în iarna următoare

Ciocolata, cartofii, legumele cu frunze verzi, pâinea și uleiul de măsline s-ar putea scumpi în această iarnă, potrivit unei analize realizate de două cercetătoare de la City St George’s, University of London. Sophie Perry și Leila Fathi arată că vremea extremă și costurile mai mari ale energiei și îngrășămintelor apasă asupra producției alimentare, iar aceste presiuni se amplifică reciproc.

Analiza publicată de The Conversation notează că vremea nefavorabilă reduce recoltele, în timp ce energia și îngrășămintele scumpe urcă costurile de producție. Valul de căldură afectează recoltele în Europa și amenință prețurile alimentelor.

Ciocolata, cea mai expusă scumpirii

Ciocolata este considerată cel mai expus aliment în fața scumpirilor. Coasta de Fildeș produce aproximativ 45% din cacaoa lumii, în principal în ferme mici. Arborii de cacao suferă atât din cauza secetei, cât și a ploilor abundente, iar fenomenul El Niño, estimat să dureze până în 2027, ar putea agrava ambele extreme.

În Marea Britanie, o tabletă de ciocolată Dairy Milk costă cu peste 60% mai mult decât în 2021. Producătorii ar putea înlocui untul de cacao cu ingrediente mai ieftine, precum uleiul de palmier.

Cartofii și legumele cu frunze verzi, afectate de secetă

Cartofii au suferit din cauza verii foarte secetoase. Recoltele din Marea Britanie și Europa ar putea fi cu 3,5 milioane de tone mai mici decât se aștepta, ceea ce înseamnă circa 5 kilograme pe persoană la nivelul continentului. Cererea fiind constantă, scăderea ofertei duce de obicei la prețuri mai mari.

Spanacul, salata și alte legume cu frunze verzi sunt sensibile la căldură și la lipsa apei, din cauza rădăcinilor superficiale. Randamentele britanice au scăzut drastic, iar comercianții ar putea importa mai mult din Spania.

Pâinea și uleiul de măsline, influențate de costuri și vreme

La pâine, grâul reprezintă doar circa 10% din cost. Contează mai mult energia folosită de mori și de cuptoarele brutăriilor.

Uleiul de măsline s-a ieftinit după vârful din 2024, dar ar putea crește din nou în lunile următoare. În Spania, 70% din plantațiile de măslini nu sunt irigate și depind de ploaie. Anul acesta, incendiile au afectat livezi din Grecia, Italia și Portugalia.

ALRO mizează pe cererea indirectă din apărare, deși nu are contracte SAFE

ALRO, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integrați pe verticală din Europa și un exportator important al României, estimează că va beneficia de pe urma creșterii bugetelor europene de apărare, dar numai în mod indirect. Explicațiile au fost oferite de Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al grupului, într-un interviu.

Potrivit acestuia, ALRO nu este contractor direct și nu are contracte atribuite în cadrul programului SAFE, nefiind un producător de armament, tehnică militară, muniție sau subansamble legate de acestea. SAFE este un instrument de împrumut prin care statele membre finanțează achiziții de echipamente și sisteme de apărare de la integratori și producători de tehnică militară.

ALRO se poziționează în amonte în acest lanț valoric: livrează semifabricate din aliaje de aluminiu de înaltă performanță – plăci, table, benzi, bare – și materii prime către lanțurile internaționale de producție din industria aerospațială și de apărare, preponderent la export. „Beneficiile pentru ALRO ale creșterii bugetelor europene de apărare sunt indirecte, prin cererea sporită de semifabricate din aluminiu la nivelul lanțurilor de aprovizionare”, a declarat Năstase.

El a precizat că evoluția segmentului nu este legată de aprobarea sau implementarea programului SAFE, ci de cererea industrială europeană și internațională pentru aluminiu cu valoare adăugată ridicată.

În 2025, 361 de milioane de lei, adică aproape 10% din totalul veniturilor de 3,9 miliarde de lei, au venit din industriile aerospațială și de apărare. Alte 1,9 miliarde de lei au provenit din segmentul industrial, 1,24 miliarde din cel electric și electronic, 171 de milioane din industria auto și 119 milioane din construcții.

Peste 84% din vânzările grupului sunt realizate la export, iar livrările pentru aplicații sofisticate, precum industria aerospațială, sunt orientate preponderent către clienți externi – producători și integratori din lanțurile de aprovizionare europene și internaționale.

În primul semestru din 2026, grupul a încheiat cu o cifră de afaceri consolidată de 2,4 miliarde de lei, în creștere cu 20% față de perioada similară a anului trecut, un EBITDA de 327 de milioane de lei și un profit net de aproximativ 100 de milioane de lei.

România s-a angajat, alături de aliații NATO, la Summitul de la Haga din 2025, să majoreze până în 2035 alocarea bugetară pentru apărare la 5% din PIB. Prin programul SAFE, România are acces la o finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după Polonia. Bugetul total al mecanismului la nivelul UE este de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi avantajoase.

Năstase a subliniat că fundamentele pieței sunt favorabile, Europa fiind structural deficitară la aluminiu primar și procesat. Cererea este susținută pe termen lung de industria de apărare și aerospațială, de electrificare și de tranziția energetică. Condiția esențială rămâne accesul la energie electrică la costuri competitive.

Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC din Cipru, cu un pachet de control de 54,19% din capitalul social, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%). Restul de 12,4% din acțiuni sunt liber tranzacționabile la Bursa de Valori București. ALRO a apărut recent pe locul 16 în clasamentul celor mai mari 1.000 de exportatori ai României, realizat de Institutul Național de Statistică.

ANAF ar putea atribui un scor de risc fiecărui contribuabil printr-o platformă integrată

Administrația Națională de Administrare Fiscală ar urma să atribuie un scor de risc fiecărui contribuabil și să reunească într-o singură platformă informațiile provenite din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale. Măsura figurează în forma de lucru a programului de guvernare al Cabinetului Mureșan, potrivit documentului obținut de Mediafax.

Sistemul ar trebui să devină funcțional până la 30 iunie 2027. Controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate în funcție de profilul de risc al contribuabilului, iar acolo unde este posibil, acestora le-ar putea precede verificări documentare efectuate la distanță.

Reforma ANAF, o alternativă la introducerea de impozite noi

Reforma ANAF este una dintre măsurile prin care viitorul Guvern își propune să crească veniturile statului fără a introduce impozite noi. Documentul prevede centralizarea analizei de risc și stabilirea unui scor pentru fiecare contribuabil, pe baza informațiilor pe care administrația fiscală le primește deja prin sistemele sale digitale.

În prezent, sistemele pe care Guvernul vrea să le coreleze sunt utilizate separat. ANAF precizează că SAF-T funcționează prin declarația D406, iar în august 2026 instituția a lansat aplicații prin care contribuabilii își pot verifica datele raportate. În raportul pentru primul semestru din 2025, administrația fiscală indica peste un miliard de facturi procesate prin e-Factura de la implementarea sistemului, peste 1,5 milioane de declarații SAF-T depuse și peste 600.000 de case de marcat conectate.

Registrul unic de control, înlocuit cu o soluție digitală

Programul propune înlocuirea Registrului unic de control cu o soluție digitală care să păstreze istoricul controalelor efectuate la fiecare contribuabil. Informațiile ar urma să fie folosite inclusiv pentru evitarea controalelor repetitive.

Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punctul unic de interacțiune dintre contribuabil și ANAF, cu situația fiscală consolidată, notificări automate atunci când sunt identificate neconcordanțe și mai multe canale digitale de comunicare.

Documentul mai prevede reorganizarea ANAF, inclusiv coordonarea unitară a activităților de control, colectare și trezorerie, și ocuparea prin concurs a funcțiilor de conducere teritoriale.

Forma de lucru a programului de guvernare poate suferi modificări, negocierile asupra documentului continuând.

Franklin Templeton se retrage din cursa pentru un nou mandat la Fondul Proprietatea

Franklin Templeton International Services S.À R.L. (FTIS), actualul administrator de fond de investiții alternative și administrator unic al Fondului Proprietatea, a anunțat miercuri că se retrage din procedura de selecție pentru un nou mandat plin de patru ani. Decizia vine pe fondul modului în care oferta sa este evaluată în prezent de Comitetul Reprezentanților.

Compania administrează Fondul Proprietatea de 16 ani. În luna februarie, Adunarea Generală a Acționarilor a decis să nu aprobe un nou mandat de patru ani pentru administratorul actual, ci doar unul temporar, pentru un an.

Potrivit reprezentanților FTIS, în urma unei analize aprofundate a punctajului și a evaluării aplicate ofertei sale în cadrul procesului de selecție, au fost identificate aspecte semnificative cu privire la care punctul de vedere al administratorului diferă în mod substanțial de evaluarea realizată de Comitetul Reprezentanților.

„FTIS a solicitat Comitetului Reprezentanților să furnizeze clarificări și detalii suplimentare cu privire la grila de punctaj aplicată și metodologia de evaluare utilizată, însă nu a primit astfel de clarificări”, au transmis reprezentanții administratorului.

Fondul Proprietatea a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate abuziv de regimul comunist, prin acordarea de acțiuni în funcție de pierderile suferite. Fondul este listat pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București din 25 ianuarie 2011.

La ora publicării, capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea era de 1,96 miliarde de lei, în scădere față de nivelul de 2,25 miliarde de lei înregistrat în ziua marcării a 15 ani de la listarea la BVB.

Multe companii importante aflate inițial în portofoliul Fondului au parcurs ulterior procesul de listare la Bursa de Valori București, printre care Romgaz, Nuclearelectrica și Electrica. În 2023, Fondul Proprietatea a derulat vânzarea integrală a pachetului de acțiuni deținute la Hidroelectrica, contribuind astfel la cea mai mare Ofertă Publică Inițială din Europa, a patra cea mai mare din lume din acel an și cea mai mare din România până în prezent.

Fondul funcționează ca fond de investiții alternative destinat investitorilor de retail stabiliți în România, la care statul deține, prin Ministerul Finanțelor, 11,57% din acțiuni.

Oficialii Franklin Templeton au precizat că rămân pe deplin angajați să administreze Fondul și să acționeze în interesul acționarilor până la expirarea mandatului actual, la data de 1 aprilie 2027, și vor sprijini transferul atribuțiilor către noul administrator.

„Echipa noastră de la Franklin Templeton este mândră că a contribuit la îndeplinirea obiectivelor procesului de restituire, obținând performanțe foarte solide pe întreaga durată a mandatului nostru de Administrator al Fondului”, a declarat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.

Printre realizările menționate de oficialii Fondului se numără un randament total pentru acționari de 1.011% exprimat în USD și de 1.536% exprimat în RON de la listarea la BVB, în ianuarie 2011, și până la 30 iunie 2026.

De asemenea, au fost finalizate aproape 50 de tranzacții, cu o valoare cumulată de aproximativ 4,3 miliarde USD, inclusiv listarea Hidroelectrica S.A., a treia cea mai mare listare realizată vreodată pe o bursă din Europa Centrală. În ultimii 15 ani, Fondul Proprietatea a reprezentat peste 60% din valoarea totală a tranzacțiilor de pe piața de capital derulate la BVB, cu o valoare cumulată de 3,5 miliarde USD.

Fondul a contribuit la atragerea în România a 1,5 miliarde USD sub formă de noi investiții străine de portofoliu și a distribuit către acționari 29,2 miliarde RON, aproximativ 7,1 miliarde USD, prin dividende, returnări de capital și programe de răscumpărare de acțiuni.

Franklin Templeton Investments a fost înființat în 1947, iar la 31 august 2026 administra active în valoare de peste 1,83 trilioane de dolari, cu operațiuni în peste 35 de țări. Biroul din București a fost deschis în mai 2010 și are o echipă de peste 20 de angajați.

Modernizarea căii ferate București–Giurgiu a ajuns la un stadiu fizic de 15%

Lucrările de modernizare a liniei feroviare București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră au ajuns la un stadiu fizic de 15% la 14 septembrie 2026, potrivit CFR Infrastructură. Contractul, în valoare de 2,108 miliarde de lei fără TVA, este derulat de asocierea RailWorks, formată din Arcada Company, în calitate de lider, și Alstom Transport.

Pe șantier se desfășoară lucrări de pregătire și nivelare a platformei feroviare, așternere și compactare a straturilor de agregate, precum și lucrări pentru structurile din beton, inclusiv săpături, armături și cofraje.

Un proiect amplu pe 93,45 kilometri de cale ferată

Investiția reprezintă Lotul 2 al proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare dintre stațiile CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră și vizează 93,45 kilometri de linie feroviară simplă. Lucrările includ modernizarea infrastructurii și suprastructurii căii ferate, electrificarea întregului traseu, modernizarea instalațiilor de semnalizare și telecomunicații, implementarea sistemului ERTMS Nivel 2, instalarea sistemelor ETCS Nivel 2 și GSM-R, dublarea liniei pe sectorul Daia – Frătești pe aproximativ 4,2 kilometri, construirea unui viaduct de circa 323 de metri la Daia, reabilitarea podurilor și podețelor, modernizarea clădirilor și peroanelor din stații, construirea substațiilor de tracțiune de la Jilava și Frătești, precum și lucrări pentru protecția mediului și asigurarea conectivității ecologice.

Viaductul de la Daia este necesar într-o zonă cu teren instabil și va contribui la realizarea unui traseu adaptat inclusiv cerințelor pentru transportul feroviar de marfă. CFR SA a emis la 22 septembrie 2025 ordinul administrativ de începere a activității de proiectare pentru Lotul 2. Contractul are o durată totală de 36 de luni, dintre care șase luni sunt alocate proiectării și 30 de luni execuției.

Finanțare europeană și termene de finalizare

Finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – CEF 2021–2027, cu cofinanțare de la bugetul de stat. Pentru proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare dintre București Nord și Giurgiu Nord Frontieră, Comisia Europeană a aprobat o valoare eligibilă de aproximativ 498,4 milioane de euro. După finalizarea modernizării, viteza maximă proiectată pentru trenurile de pasageri va putea ajunge la 160 km/h.

În cadrul asocierii RailWorks, Arcada Company are rolul de lider și este implicată în lucrările de construcții civile și infrastructură, în timp ce Alstom Transport este responsabil pentru componentele de electrificare și pentru sistemele moderne de semnalizare și control al traficului, inclusiv ERTMS Nivel 2. Proiectul urmărește transformarea actualei conexiuni București–Giurgiu într-o linie electrificată și interoperabilă cu rețeaua feroviară europeană.

Circulația feroviară internațională, închisă temporar în 2027

Modernizarea va necesita o întrerupere temporară a circulației feroviare internaționale prin Giurgiu. Legătura feroviară dintre Giurgiu și Ruse urmează să fie închisă complet între 5 aprilie și 13 decembrie 2027, perioadă în care trenurile de călători și de marfă nu vor putea traversa Podul Prieteniei, iar traficul internațional va trebui redirecționat pe rute alternative. Închiderea este necesară pentru executarea lucrărilor de modernizare și electrificare a tronsonului.

Potrivit estimărilor actuale ale CFR Infrastructură, circulația feroviară pe tronsonul modernizat ar urma să fie redeschisă complet în septembrie 2028.

O rută strategică pentru România și Bulgaria

Linia face parte din rețeaua europeană TEN-T și asigură legătura României cu Bulgaria prin Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse. De aici, ruta se conectează la rețeaua feroviară bulgară și la coridoarele care duc către Grecia și Turcia, ceea ce îi conferă o importanță deosebită pentru transportul internațional de marfă. Modernizarea este menită să crească atât capacitatea, cât și eficiența acestei conexiuni.

Linia București – Giurgiu are și o semnificație istorică: este prima cale ferată construită în România, inaugurată în 1869. Conexiunea a trecut printr-o perioadă de aproape două decenii în care circulația directă dintre București și Giurgiu a fost întreruptă, după prăbușirea podului de la Grădiștea. Prima etapă a modernizării a vizat sectorul Vidra – Comana, inclus în Lotul 1 al proiectului, unde au fost reconstruite podul peste râul Argeș de la Grădiștea și cei 12,02 kilometri de cale ferată. Circulația feroviară directă București – Giurgiu a fost reluată la 1 iunie 2024, după aproximativ 19 ani de întrerupere. Acum, proiectul din Lotul 2 trebuie să ducă mai departe modernizarea până la frontiera cu Bulgaria.

Tribunalul București a dispus falimentul Companiei Naționale a Uraniului

Tribunalul București a admis cererea de intrare în faliment prin procedura generală a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), companie aflată în insolvență din decembrie 2021. Hotărârea, pronunțată marți și publicată pe portalul instanțelor, este executorie și prevede totodată dizolvarea societății.

Instanța a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei, în sarcina lichidatorului judiciar, și a stabilit un termen de maximum cinci zile de la notificarea deschiderii procedurii pentru predarea gestiunii averii de la administratorul judiciar către lichidator. Totodată, administratorul judiciar sau administratorul special, după caz, trebuie să predea lichidatorului, în același termen, lista creditorilor și a creanțelor acestora la data intrării în faliment, tabelul definitiv al creanțelor și celelalte documente întocmite în procedură.

Termene stabilite de instanță

Hotărârea fixează mai multe termene limită: 3 noiembrie 2026 pentru înregistrarea cererii de admitere a creanțelor în vederea întocmirii tabelului suplimentar, 2 decembrie 2026 pentru verificarea creanțelor și publicarea tabelului suplimentar, 29 decembrie 2026 pentru întocmirea tabelului definitiv consolidat, iar contestațiile pot fi depuse în termen de șapte zile de la publicarea tabelului suplimentar în Buletinul procedurilor de insolvență. Următorul termen pentru continuarea procedurii a fost fixat pentru 26 ianuarie 2027, ora 9.00.

În calitate de lichidator judiciar a fost numit consorțiul format din Expert Insolvență S.P.R.L. Filiala București și Aktiv-Lex Insolventa S.P.R.L., care va îndeplini atribuțiile prevăzute de Legea nr. 85/2014. Lichidatorul trebuie să trimită notificări tuturor creditorilor, debitorului și oficiului registrului unde societatea este înmatriculată, să depună lunar raportul prevăzut de lege și să îndeplinească formalitățile privind menționarea la registrul comerțului a reprezentanților permanenți.

Concedieri până în octombrie

Cei aproximativ 30 de angajați activi urmează să fie concediați până în octombrie. În acest context, fusese aprobat Planul de disponibilizare pentru perioada 2026–2027, care prevedea concedierea colectivă a 109 salariați, în trei etape succesive desfășurate între martie și octombrie 2026.

Pe 23 iulie, Cabinetul interimar Bolojan a adoptat o hotărâre de Guvern destinată susținerii angajaților disponibilizați de la CNU. Actul normativ aproba alocarea sumei de 3,23 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2026 pentru plata venitului lunar de completare acordat persoanelor disponibilizate colectiv, în condițiile prevăzute de OUG nr. 69/2019, aprobată cu modificări prin Legea nr. 238/2021.

De la înființare la faliment

Compania Națională a Uraniului S.A. a fost înființată în 1997, prin reorganizarea Regiei Autonome pentru Metale Rare – București, fiind o societate comercială pe acțiuni aflată în portofoliul Ministerului Energiei și deținută 100% de statul român. Procedura generală a insolvenței a fost deschisă în decembrie 2021, la cererea Tinmar Energy, iar activitatea companiei a fost orientată către îndeplinirea obligațiilor privind protecția mediului, securitatea nucleară și respectarea angajamentelor asumate de România în baza Tratatului EURATOM.

În decembrie 2022, Societatea Națională Nuclearelectrica și CNU, în insolvență, au finalizat tranzacția referitoare la o parte a activelor aferente fluxului tehnologic al liniei de procesare a concentratului de uraniu, de la Uzina E a Sucursalei Feldioara a CNU. Ulterior, în 2025, planul de reorganizare propus de administratorul special a fost respins de adunarea creditorilor, ceea ce a creat condițiile legale pentru intrarea în faliment. În toamna lui 2025, instanța a respins și contestațiile sindicatului asupra deciziei adunării creditorilor de respingere a planului.

Scădere accentuată a cifrei de afaceri

Cifra de afaceri raportată de CNU în 2025 a fost de 897.290 RON, cu un profit de 0 RON, în scădere cu 33,91% față de anul anterior. Numărul de angajați în 2025 era de 109, potrivit datelor agregate de termene.ro.

Comparativ cu 2018, când cifra de afaceri era de 29.772.517 RON și profitul de 3.823.846 RON, valoarea din 2025 este de peste 33 de ori mai mică. În 2019, cifra de afaceri a fost de 54.981.564 RON, în 2020 de 63.644.151 RON, în 2021 de 20.810.223 RON, în 2022 de 79.609.621 RON, cu un profit de 24.788.149 RON, în 2023 de 9.580.314 RON, iar în 2024 de 1.357.644 RON. În toți acești ani, cu excepția lui 2018 și 2022, profitul raportat a fost de 0 RON.

Cursul leu-euro a atins un nou nivel record, anunțat de BNR

Banca Națională a României a anunțat miercuri un curs de referință de 5,2788 lei pentru un euro, stabilind un nou nivel record pentru moneda europeană în raport cu leul. Această cotație marchează o creștere față de valoarea înregistrată marți, de 5,2647 lei/euro.

Conform datelor istorice ale BNR, pragul de 5 lei pentru un euro a fost depășit pentru prima dată pe 6 mai anul trecut. Tot pe 6 mai, dar în anul curent, fusese stabilit recordul anterior, la nivelul de 5,2688 lei/euro.

Noul curs de 5,2788 lei/euro reprezintă cel mai înalt nivel atins de moneda europeană în raport cu leul, depășind atât cotația precedentă, cât și recordul anterior din acest an. Această evoluție continuă tendința de creștere a euro față de moneda națională, într-un context de presiuni pe piața valutară.