IBM și revoluția calculului cuantic: promisiuni pentru 2025

IBM anunță cu surle și trâmbițe lansarea celui mai mare computer cuantic din lume, un proiect ambițios care promite să redefinească limitele tehnologiei. Într-o lume în care progresul tehnologic este măsurat în qubiți, IBM își propune să atingă un nou record, conectând trei cipuri Flamingo, fiecare cu 462 qubiți, pentru a crea un sistem modular de 1386 qubiți. Evident, această realizare ar putea eclipsa orice altă încercare din domeniu, dar cine mai numără, nu-i așa?

De parcă nu era suficient, IBM își setează deja ținte și mai înalte pentru 2026, cu lansarea cipului Kookaburra, care ar putea duce la construirea unui sistem de 4158 qubiți. Totuși, să nu ne entuziasmăm prea tare, pentru că, după cum avertizează Jay Gambetta, demonstrarea funcționalității complete a acestui sistem ar putea dura ani buni. Într-o lume a promisiunilor tehnologice, timpul pare să fie singura constantă.

Modularitatea: soluția salvatoare sau doar un alt artificiu?

IBM susține că simpla creștere a numărului de qubiți pe un singur cip nu este fezabilă din punct de vedere tehnic. Soluția? Modularitatea. Conectarea mai multor cipuri mai mici pentru a crea un sistem integrat. În teorie, sună bine, dar în practică, acest proces necesită sute de componente numite „cuplatoare”, care trebuie să funcționeze perfect pentru a permite comunicația între cipuri. Până acum, IBM a testat două tipuri de cuplatoare și lucrează la dezvoltarea unui al treilea. Să sperăm că această cursă pentru perfecțiune nu se va transforma într-un maraton fără sfârșit.

În noiembrie 2024, IBM a demonstrat prototipul tehnologiei prin conectarea a două cipuri de 127 qubiți, realizând o calculare care necesita 142 qubiți. Este un pas înainte, dar provocarea reală rămâne creșterea numărului total de qubiți conectați fără a compromite precizia calculelor. Într-o lume a promisiunilor mari, detaliile tehnice par să fie mereu piedica principală.

Calculul cuantic: între vis și realitate

IBM se mândrește cu statutul de pionier în calculul cuantic comercial, dar să nu uităm că acest domeniu este încă în faza de copilărie. De la simulări științifice la optimizarea proceselor industriale, potențialul calculului cuantic este imens. Totuși, între promisiuni și realizări, există un abis adânc pe care IBM și alte companii din domeniu încearcă să-l traverseze.

În timp ce IBM își propune să domine piața calculului cuantic, competiția nu stă pe loc. Atom Computing, de exemplu, deține în prezent cel mai mare computer cuantic din lume, cu 1180 qubiți. Rămâne de văzut dacă IBM va reuși să-și mențină avansul sau dacă aceste ambiții grandioase se vor transforma în simple note de subsol în istoria tehnologiei.

Concluzii? Nu chiar

Într-o lume în care tehnologia avansează cu viteza luminii, IBM își asumă riscuri mari pentru a rămâne în fruntea cursei. Cu toate acestea, succesul nu este garantat, iar provocările tehnice și logistice sunt uriașe. Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor deveni realitate sau dacă vor rămâne doar un alt capitol în lunga poveste a ambițiilor tehnologice nerealizate.

Sursa:

Sursa: www.mediafax.ro/economic/ibm-va-lansa-cel-mai-mare-computer-cuantic-din-lume-in-2025-22631363

Microsoft și investițiile colosale în inteligența artificială

Într-o lume în care tehnologia avansează cu o viteză amețitoare, Microsoft anunță o investiție de 80 de miliarde de dolari în centre de date dedicate inteligenței artificiale pentru anul 2025. O sumă care, pentru unii, poate părea astronomică, dar care reflectă apetitul insațiabil al giganților tehnologici pentru dominație globală. Ce înseamnă asta pentru utilizatorul de rând? Poate doar o altă etapă în care datele personale devin combustibilul principal pentru mașinăriile lor sofisticate.

Dar să nu ne grăbim să aplaudăm. În spatele acestor investiții se ascund întrebări incomode: cine beneficiază cu adevărat de aceste progrese? Și, mai ales, cine plătește prețul real pentru ele? Într-o lume în care inegalitățile se adâncesc, astfel de sume ar putea fi canalizate către rezolvarea problemelor reale, nu doar către alimentarea unei industrii care își măsoară succesul în terabiți și algoritmi.

Bursa de la București: o creștere sau o iluzie?

Prima ședință de tranzacționare din 2025 aduce o creștere de aproape 2% pentru Bursa de la București. Indicele BET se apreciază cu 1,4%, iar optimismul pare să plutească în aer. Dar cât de sustenabilă este această creștere? Într-o economie în care deciziile politice și lipsa de transparență sunt la ordinea zilei, astfel de cifre pot fi mai degrabă un miraj decât un semn al unei economii sănătoase.

În timp ce investitorii își freacă mâinile de bucurie, cetățeanul de rând continuă să se lupte cu inflația, creșterea prețurilor și stagnarea salariilor. Așadar, cine câștigă cu adevărat din aceste „vești bune”? Poate că ar trebui să ne întrebăm dacă această creștere este un semn de progres sau doar o altă bulă care așteaptă să explodeze.

Joe Biden și securitatea națională: o decizie controversată

Președintele SUA, Joe Biden, a blocat preluarea US Steel de către Nippon Steel, o tranzacție de 15 miliarde de dolari, invocând motive de securitate națională. O decizie care, la prima vedere, pare să protejeze interesele americane, dar care ridică semne de întrebare. Este aceasta o mișcare strategică sau doar un alt episod din războiul economic global?

În timp ce politicienii jonglează cu astfel de decizii, impactul asupra pieței globale și asupra relațiilor internaționale rămâne incert. Și, ca de obicei, cei care vor resimți consecințele sunt cetățenii de rând, prin creșterea prețurilor și instabilitatea economică.

Adio nave mari? Schimbări în comerțul global

Epoca navelor gigant pare să apună, pe măsură ce comerțul global se reorientează din China către alte părți ale Asiei. În 2025, doar șase nave de peste 17.000 TEU vor fi livrate, comparativ cu 17 în 2020. În schimb, navele de dimensiuni medii devin noul „cal de bătaie” al industriei, reflectând o schimbare semnificativă în lanțurile de aprovizionare.

Dar această tranziție nu este lipsită de controverse. Reglementările de mediu, perturbările comerciale și amenințările politice, cum ar fi posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă, complică și mai mult situația. Într-o lume în care instabilitatea devine norma, astfel de schimbări pot avea consecințe imprevizibile asupra economiei globale.

Indicele ROBOR și cursul valutar: vești bune sau stagnare periculoasă?

Indicele ROBOR la trei luni deschide anul 2025 la 5,92%, în stagnare față de ultima ședință din 2024, iar cursul BNR se situează la 4,9749 lei/euro, în creștere. Pentru românii cu credite, aceste cifre pot părea o ușurare temporară, dar realitatea este mult mai complexă.

Într-o economie în care datoriile cresc, iar puterea de cumpărare scade, astfel de stagnări nu sunt neapărat un semn de stabilitate. Ele pot indica, mai degrabă, o lipsă de soluții reale din partea autorităților, care continuă să jongleze cu cifrele în loc să abordeze problemele de fond.

Concluzie: între promisiuni și realitate

Fie că vorbim despre investițiile în tehnologie, creșterile bursiere sau schimbările în comerțul global, un lucru este clar: lumea se află într-o continuă transformare. Dar în timp ce elitele economice și politice își urmăresc interesele, cetățeanul de rând rămâne prins într-un joc ale cărui reguli nu le poate influența.

Într-o societate în care inegalitățile devin tot mai evidente, este esențial să privim dincolo de titlurile de știri și să ne întrebăm cine beneficiază cu adevărat de aceste schimbări. Pentru că, în final, adevărata putere stă în mâinile celor care refuză să accepte status quo-ul.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/adio-nave-mari-lumea-se-schimba-si-vapoarele-vor-fi-din-ce-in-ce-mai-mici-22631342

Hidroelectrica: Lacuri de acumulare la cel mai scăzut nivel din 2018

Într-o țară în care resursele naturale sunt tratate ca un moft, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, încheie anul cu lacurile de acumulare la un nivel alarmant de scăzut. Lipsa precipitațiilor și, evident, lipsa unei strategii coerente din partea autorităților au dus la cel mai mic grad de umplere din ultimii șase ani.

Pe 29 decembrie 2024, lacurile de acumulare erau pline doar în proporție de 61%, comparativ cu 75% în 2023 și 71% în 2022. Singurul an mai slab a fost 2018, cu un procent de 52%. Dar ce contează? Cine are timp să se gândească la sustenabilitate când prioritățile sunt altele?

Profit în scădere, dar cine e de vină?

Hidroelectrica a raportat un profit net de 3,5 miliarde de lei pentru primele nouă luni din 2024, o scădere de 32% față de aceeași perioadă din 2023. Veniturile au scăzut cu 25%, ajungând la 7,2 miliarde de lei. Evident, condițiile hidrologice deficitare și fluctuațiile pieței sunt vinovate. Sau poate că lipsa unei viziuni pe termen lung și a unor politici eficiente de mediu au contribuit la acest dezastru?

În perioada aprilie-septembrie 2024, debitul Dunării a scăzut cu aproximativ 19% față de anul precedent. Producția netă de energie a scăzut cu 22%, ajungând la 11.053 GWh. Dar, desigur, nimeni nu pare să fie responsabil pentru această situație. Autoritățile privesc de pe margine, iar companiile se luptă să supraviețuiască.

MACEE și haosul reglementărilor

Modificările aduse MACEE (Mecanismul de Ajustare a Condițiilor de Energie Electrică) au intrat în vigoare la 1 aprilie 2024, aducând cu ele fluctuații semnificative ale pieței. Prețurile și cantitățile tranzacționate au fost afectate, iar Hidroelectrica a fost prinsă în mijlocul acestui haos. Dar cine are timp să reglementeze eficient când e mai ușor să dai vina pe secetă?

Bugetul pe 2024 arată o creștere de 2% a veniturilor la nouă luni față de cele bugetate, iar profitul net este mai mare cu 1%. O performanță modestă, dar suficientă pentru a ascunde sub preș problemele reale.

Viitorul energiei în România: Iluzii și promisiuni

În timp ce Hidroelectrica se confruntă cu scăderi dramatice, autoritățile continuă să promită liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Dar ce înseamnă asta pentru consumatori? Creșteri de prețuri și o piață și mai haotică? Sau poate o oportunitate pentru speculanți să profite de pe urma unui sistem deja fragil?

Într-o țară în care planificarea strategică este doar un concept teoretic, viitorul energiei pare să fie o combinație de improvizație și speranță. Dar cât timp mai putem ignora realitatea?

Concluzie amară

Hidroelectrica este doar un exemplu al modului în care resursele și oportunitățile sunt risipite în România. Lipsa precipitațiilor este doar o parte a problemei. Lipsa de viziune, de responsabilitate și de acțiune din partea autorităților și a companiilor contribuie la acest declin. Dar, desigur, cine are timp să se gândească la viitor când prezentul este deja un haos?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/hidroelectrica-a-inchis-anul-cu-lacurile-de-acumulare-la-cel-mai-scazut-nivel-din-2018-22631014

Microsoft și investiția colosală în inteligența artificială

Într-un gest care ar putea redefini viitorul tehnologiei, Microsoft anunță o investiție de 80 de miliarde de dolari în centre de date dedicate inteligenței artificiale pentru anul 2025. Această sumă astronomică ridică întrebări despre monopolizarea tehnologiei și despre cine va controla, în cele din urmă, viitorul digital al umanității.

În timp ce gigantul tehnologic își extinde imperiul, rămâne de văzut dacă această expansiune va aduce beneficii reale pentru societate sau doar va adânci prăpastia dintre elitele tehnologice și restul lumii. Cine va avea acces la aceste progrese? Și la ce cost?

Bursa de la București: un început timid de an

Bursa de Valori București a înregistrat o creștere de aproape 2% în prima ședință de tranzacționare a anului. Indicele BET a urcat cu 1,4%, semnalând un optimism precaut. Dar să nu ne lăsăm păcăliți de aceste cifre. Într-o economie fragilă, astfel de creșteri pot fi doar iluzii temporare, alimentate de speranțe mai degrabă decât de realități economice solide.

În timp ce investitorii se bucură de aceste mici victorii, rămâne întrebarea: cât de sustenabilă este această creștere? Sau este doar o altă bulă care așteaptă să explodeze?

Joe Biden și securitatea națională: o decizie controversată

Președintele Joe Biden a blocat preluarea US Steel de către Nippon Steel, o tranzacție de 15 miliarde de dolari, invocând motive de securitate națională. O mișcare care, deși justificată pe hârtie, ridică suspiciuni despre protecționismul economic mascat sub pretextul siguranței naționale.

Este această decizie cu adevărat despre protejarea intereselor americane sau doar o altă demonstrație de putere geopolitică? Și ce impact va avea asupra relațiilor economice internaționale?

Indicele ROBOR și povara creditelor

Românii cu credite primesc vești „bune”: indicele ROBOR la trei luni deschide anul 2025 la 5,92%, stagnând față de ultima ședință din 2024. Dar să nu ne lăsăm păcăliți de această aparentă stabilitate. Pentru cei care se luptă deja cu ratele crescute, stagnarea nu este altceva decât o continuare a suferinței financiare.

Într-o economie în care inflația continuă să muște din puterea de cumpărare, această stagnare este mai degrabă o condamnare decât o ușurare.

Wall Street: un spectacol al inegalității

Indicele S&P 500 a crescut cu peste 20% pentru al doilea an consecutiv, alimentat de entuziasmul pentru inteligența artificială. Acțiunile megacap din tehnologie, precum Nvidia și Meta, au înregistrat creșteri spectaculoase, în timp ce alte sectoare au rămas în umbră.

Dar să nu uităm cine beneficiază cu adevărat de aceste câștiguri. În timp ce investitorii de top își umplu buzunarele, majoritatea populației rămâne prinsă în capcana salariilor stagnante și a costurilor în creștere. Este acesta viitorul pe care ni-l dorim?

Concluzii amare pentru 2024

În timp ce piețele financiare și marile corporații își sărbătoresc succesul, realitatea pentru cetățeanul de rând rămâne sumbră. Creșterile spectaculoase ale acțiunilor tehnologice contrastează dureros cu dificultățile economice ale multora. Într-o lume în care câștigurile sunt distribuite atât de inegal, întrebarea rămâne: cine plătește prețul pentru aceste succese?

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/wall-street-cea-mai-puternica-bursa-de-valori-din-lume-a-crescut-cu-peste-20-in-2024-22630995

Investiții masive în inteligența artificială: Microsoft, liderul absolut

Într-o mișcare care zguduie industria tehnologică, Microsoft anunță o investiție colosală de 80 de miliarde de dolari în centre de date dedicate inteligenței artificiale pentru anul 2025. Această sumă amețitoare promite să redefinească peisajul global al tehnologiei, dar ridică și întrebări despre monopolizarea resurselor și impactul asupra piețelor emergente. Cine mai poate concura cu un asemenea gigant? Sau, mai bine zis, cine îndrăznește?

Bursa de la București: un început timid sau o iluzie de creștere?

Prima ședință de tranzacționare din 2025 aduce o creștere de aproape 2% pentru Bursa de Valori București. Indicele BET se apreciază cu 1,4%, dar să nu ne lăsăm păcăliți de aceste cifre. În spatele acestor procente se ascund întrebări despre sustenabilitatea economiei locale și despre cât de mult din această „creștere” este doar un balon de săpun alimentat de speculații. Într-o țară unde transparența economică este mai degrabă o glumă proastă, cine poate garanta că aceste cifre nu sunt doar praf în ochii investitorilor?

Joe Biden și securitatea națională: o decizie controversată

Președintele american Joe Biden a blocat preluarea US Steel de către Nippon Steel, o tranzacție de 15 miliarde de dolari, invocând motive de securitate națională. Într-o lume în care economia globală este interconectată, această decizie ridică semne de întrebare. Este aceasta o mișcare strategică sau doar o altă demonstrație de protecționism economic mascat sub pretextul securității? Și, mai important, cine va plăti prețul real al acestei decizii?

Energia regenerabilă: promisiuni mari, rezultate modeste

România ar putea să pună în funcțiune proiecte eoliene și solare de 2.424 MW în 2025, conform datelor ANRE. Deși aceste cifre par impresionante, să nu uităm că ele vin într-un context în care energia regenerabilă reprezintă doar 14% din producția națională, iar energia solară abia trece de 2%. În timp ce autoritățile se laudă cu aceste „progrese”, realitatea este că România rămâne mult în urma altor state europene. Să fie aceasta doar o altă strategie de PR pentru a distrage atenția de la lipsa de acțiuni concrete?

Prosumatorii: salvatorii energiei sau doar o altă poveste frumoasă?

Cu o capacitate instalată de 2.100 MW, prosumatorii sunt prezentați ca fiind cel mai puternic investitor în domeniul energetic național. Dar cât de sustenabil este acest model? Fondurile alocate prin programele „Casa Verde” și PNRR sunt suficiente pentru aproximativ 128.000 de prosumatori în 2025, ceea ce ar duce numărul total la 300.000. Însă, în absența unei infrastructuri solide și a unor politici coerente, aceste cifre riscă să rămână doar pe hârtie. Cine va răspunde dacă promisiunile nu se vor concretiza?

Concluzii ascunse în detalii: cine beneficiază cu adevărat?

În timp ce autoritățile și marile companii își etalează planurile ambițioase, rămâne întrebarea: cine beneficiază cu adevărat de aceste investiții? Cetățeanul de rând, prins în capcana facturilor tot mai mari, sau elitele care controlează resursele și deciziile? Într-o țară unde transparența este doar un cuvânt gol, aceste inițiative par mai degrabă o altă piesă din teatrul absurd al economiei românești.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/cate-eoliene-si-solare-s-ar-putea-pune-in-functiune-anul-acesta-datele-arata-ca-ar-putea-fi-cel-mai-bun-an-pentru-regenerabile-22630839

Microsoft și investiția de 80 miliarde de dolari: un salt spre viitor sau o strategie de monopol?

Microsoft anunță cu surle și trâmbițe o investiție colosală de 80 miliarde de dolari în centre de date pentru inteligență artificială în 2025. O mișcare care, la prima vedere, pare să propulseze tehnologia în viitor, dar care ridică întrebări serioase despre concentrarea puterii tehnologice în mâinile unui gigant deja omniprezent. Într-o lume în care inegalitățile digitale cresc, cine va beneficia cu adevărat de această expansiune? Și mai ales, cine va plăti prețul real?

Bursa de Valori București: creșteri modeste sau praf în ochi?

Prima ședință de tranzacționare a anului aduce o creștere de aproape 2% pentru Bursa de la București. Indicele BET se apreciază cu 1,4%, iar optimismul pare să plutească în aer. Dar cât de sustenabile sunt aceste creșteri? Într-o economie în care inflația și ROBOR-ul continuă să bântuie buzunarele românilor, aceste cifre par mai degrabă o iluzie menită să mascheze realitatea economică dură.

Joe Biden și securitatea națională: protecție sau protecționism?

Președintele american Joe Biden blochează preluarea US Steel de către Nippon Steel, invocând riscuri pentru securitatea națională. O tranzacție de 15 miliarde de dolari este astfel oprită, dar întrebarea rămâne: este aceasta o mișcare strategică pentru protejarea intereselor americane sau doar un alt exemplu de protecționism economic mascat sub pretextul securității?

ROBOR și cursul valutar: stagnare sau capcana liniștii?

Indicele ROBOR la trei luni începe anul 2025 la 5,92%, fără modificări față de ultima ședință din 2024. În același timp, cursul BNR deschide anul la 4,9749 lei/euro, în creștere. Pentru românii cu credite, aceste cifre sunt mai degrabă un memento al instabilității economice decât un motiv de liniște. În timp ce dobânzile rămân ridicate, speranțele pentru o scădere semnificativă par să fie doar un vis îndepărtat.

Christine Lagarde și ținta de inflație: promisiuni sau speranțe deșarte?

Președinta BCE, Christine Lagarde, declară că 2025 ar putea fi anul în care inflația din zona euro va atinge ținta de 2%. După un 2024 marcat de fluctuații, optimismul BCE pare să fie mai degrabă o strategie de PR decât o realitate economică tangibilă. Reducerea dobânzilor și promisiunile de stabilitate pe termen mediu rămân, deocamdată, doar vorbe frumoase.

Guvernul și liberalizarea prețurilor la energie: o poveste fără sfârșit

Ministerul Energiei anunță că liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale se va face etapizat, fără a se limita la data de 1 aprilie 2025. Într-un context în care facturile la energie continuă să crească, această decizie pare mai degrabă o amânare strategică decât o soluție reală pentru consumatori. Cine va suporta, în final, povara acestor măsuri?

Concluzie: între promisiuni și realitate

De la investițiile gigantice ale Microsoft până la fluctuațiile economice din România și Europa, tabloul începutului de an 2025 este unul marcat de incertitudini și contradicții. În timp ce liderii politici și economici își etalează planurile ambițioase, realitatea de zi cu zi a cetățenilor rămâne neschimbată: costuri în creștere, salarii stagnante și o lipsă acută de soluții concrete.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/christine-lagarde-bce-spera-sa-atinga-tinta-de-inflatie-de-2-in-2025-22630834

Criza gazului: un scenariu repetat sau o realitate ignorată?

Într-un spectacol previzibil al incompetenței și al promisiunilor goale, România se confruntă din nou cu o problemă care pare să revină obsesiv în fiecare iarnă: criza gazului. Datele recente arată că depozitele de gaze naturale ale țării sunt pline doar în proporție de 67%, o scădere semnificativă față de 83% în aceeași perioadă a anului trecut. Evident, temperaturile mai scăzute sunt de vină, iar autoritățile par să fie surprinse de acest fenomen absolut imprevizibil numit „iarna”.

Ministrul energiei: promisiuni liniștitoare sau doar vorbe în vânt?

Sebastian Burduja, ministrul energiei, ne asigură că „gazul din producția internă va fi suficient pentru nevoile României din această iarnă”. O afirmație reconfortantă, dacă nu ar fi fost repetată obsesiv în fiecare an, fără ca realitatea să o confirme. În timp ce Burduja își postează liniștit declarațiile pe LinkedIn, datele arată o scădere generalizată a rezervelor de gaze în întreaga Uniune Europeană. Polonia, Germania și Ungaria au înregistrat și ele scăderi semnificative, dar măcar acolo există strategii clare, nu doar postări optimiste pe rețelele sociale.

Ucraina și Rusia: un conflict care schimbă regulile jocului

Într-un gest de sfidare, Ucraina a oprit tranzitul de gaz rusesc către statele UE, marcând sfârșitul unui acord de decenii. Președintele Volodymyr Zelensky a declarat că țara sa nu va permite Rusiei să „câștige miliarde suplimentare pe sângele nostru”. În timp ce Ucraina primește primul transport de gaz natural lichefiat din SUA, România continuă să se bazeze pe producția internă, fără să investească serios în alternative viabile.

Europa: pregătită sau doar norocoasă?

Comisia Europeană susține că majoritatea statelor membre sunt pregătite pentru întreruperea gazului rusesc. Totuși, Moldova, care nu face parte din UE, suferă deja de penurie. Între timp, Rusia continuă să transporte gaze către Ungaria, Turcia și Serbia prin conducta TurkStream. În acest context, România pare să joace un joc periculos, bazându-se pe noroc și pe promisiuni politice, în loc să adopte măsuri concrete pentru a-și asigura independența energetică.

Un viitor incert, dar previzibil

În timp ce autoritățile continuă să ignore semnalele de alarmă, cetățenii se confruntă cu perspectiva unor facturi mai mari și a unei posibile crize energetice. Liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, anunțată pentru 2025, nu face decât să adauge sare pe rană. Într-o țară unde planificarea strategică este un concept exotic, viitorul pare să fie la fel de incert ca și promisiunile politicienilor.

Concluzie: cine plătește prețul?

În timp ce guvernele și companiile energetice își pasează responsabilitatea, cetățenii sunt cei care plătesc prețul final al incompetenței și al lipsei de viziune. Criza gazului nu este doar o problemă tehnică, ci și o oglindă a modului în care sunt gestionate resursele și interesele naționale. Și, din păcate, oglinda aceasta nu reflectă nimic bun.

Sursa: Mediafax

Sursa: www.mediafax.ro/economic/incepe-criza-gazului-o-treime-din-gazul-din-depozitele-din-romania-s-a-consumat-deja-22630714