Uniforma școlară devine obligatorie. Senatul a adoptat proiectul de lege

Senatul a adoptat luni, 21 septembrie, proiectul de lege care prevede introducerea obligativității uniformei școlare în învățământul preuniversitar. Inițiativa a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Proiectul modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar elevii ar urma să fie obligați să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, conform regulamentului unității de învățământ.

Cum vor fi stabilite uniformele școlare

Modelul uniformei nu va fi identic în toate școlile. Modelele, standardele tehnice și elementele componente vor fi stabilite de Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Unitatea de învățământ nu va putea impune elevilor alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite prin regulament, cu excepția ecusonului care conține denumirea unității de învățământ.

Proiectul prevede și măsuri pentru familiile care nu își permit costurile uniformelor. Pentru achiziționarea acestora se vor acorda gratuități sau subvenții, iar cheltuielile vor putea fi acoperite din fonduri alocate de la bugetele consiliilor județene și locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. Gratuitățile și subvențiile vor fi acordate în funcție de veniturile brute impozabile ale familiilor monoparentale, cu un copil, doi copii sau mai mult de trei copii.

PSD susține uniforma ca măsură pentru echitate

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a argumentat că uniforma ar trebui să reducă diferențele vizibile dintre elevi și să mute atenția de la posibilitățile financiare ale familiilor către activitatea școlară. „La școală elevii trebuie să se concentreze pe educație, pe ceea ce pot face ei și nu pe hainele pe care și le permit părinții. Ținuta școlară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect și, nu în ultimul rând, despre siguranță”, a declarat Zamfir. El a adăugat că uniforma nu va fi o povară pentru familiile sărace, pentru că autoritățile locale vor putea susține familiile cu venituri mici, și că fiecare comunitate școlară își poate stabili propriul model.

Senatoarea PSD Alexandra Presură a descris proiectul drept unul important pentru evoluția sistemului de educație, precizând că efectele uniformei trebuie privite dincolo de aspectul vestimentar. „Este o lege a echității. În multe comunități, diferențele dintre copii ajung să fie vizibile înainte ca aceștia să aibă ocazia să arate ceea ce sunt și ceea ce îi definește cu adevărat: munca, talentul și rezultatul lor”, a explicat ea.

AUR vede uniforma ca pe o măsură împotriva bullyingului

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a susținut introducerea uniformei obligatorii, pe care a prezentat-o drept un element de apartenență la comunitatea școlară. El a afirmat totodată că proiectul adoptat este plagiat după o inițiativă a partidului său. „Într-adevăr uniforma școlară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. (…) În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii”, a spus Vlahu.

USR critică proiectul și costurile pentru stat

Senatorul USR Ștefan Pălărie a respins argumentul potrivit căruia uniforma ar contribui la creșterea performanței școlare. El a susținut că școlile au deja posibilitatea de a introduce reguli vestimentare prin propriile regulamente. „Nu știu ce e mai grav: nostalgia ceaușistă a inițiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învățământ, problemele și prioritățile acestuia. (…) Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanță”, a declarat Pălărie.

Senatorul USR a mai afirmat că nu ar fi necesară o nouă lege pentru ca școlile să adopte uniforme, coduri vestimentare sau anumite elemente de identificare, pentru că acest lucru se poate face printr-o decizie a Consiliului de administrație. El a atras atenția asupra costurilor: „Schema de subvenționare și de gratuitate (…) pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii.”

Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul inițiat de PSD, iar Camera Deputaților este forul decizional. Prin urmare, prevederile privind obligativitatea uniformei școlare mai trebuie să parcurgă etapa decisivă din Parlament.

Senatul a adoptat legea care introduce uniforma școlară obligatorie în învățământul preuniversitar

Senatul a adoptat luni, 21 septembrie, proiectul de lege care prevede introducerea obligativității uniformei școlare în învățământul preuniversitar. Inițiativa a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri. Proiectul modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, iar elevii ar urma să fie obligați să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, conform regulamentului fiecărei unități de învățământ.

Modele stabilite la nivelul fiecărei școli

Modelul uniformei nu va fi identic în toate școlile. Modelele, standardele tehnice și elementele componente vor fi stabilite de Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților. Unitatea de învățământ nu va putea impune elevilor alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele prevăzute în regulament, cu excepția ecusonului care conține denumirea unității de învățământ.

Proiectul prevede și măsuri pentru familiile care nu își permit costurile uniformelor. Pentru achiziționarea acestora se vor acorda gratuități sau subvenții, iar cheltuielile vor putea fi acoperite din fonduri alocate de la bugetele consiliilor județene și locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. Gratuitățile și subvențiile vor fi acordate în funcție de veniturile brute impozabile ale familiilor monoparentale, cu un copil, doi copii sau mai mult de trei copii.

PSD: uniforma, o măsură pentru echitate și siguranță

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut proiectul și a argumentat că uniforma ar trebui să reducă diferențele vizibile dintre elevi și să mute atenția de la posibilitățile financiare ale familiilor către activitatea școlară. „La școală elevii trebuie să se concentreze pe educație, pe ceea ce pot face ei și nu pe hainele pe care și le permit părinții. Ținuta școlară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect și, nu în ultimul rând, despre siguranță”, a declarat Zamfir. El a adăugat că legea prevede ca ținutele școlare să nu fie impuse identic în toate unitățile de învățământ și că fiecare comunitate școlară își poate stabili propriul model.

Senatoarea PSD Alexandra Presură a descris proiectul drept unul important pentru evoluția sistemului de educație și a susținut că efectele uniformei trebuie privite dincolo de aspectul vestimentar. „Deși pare că vorbim doar despre haine, de fapt este vorba de modul în care copiii noștri, elevii din învățământul de stat se simt și se raportează la școală. Este o lege a echității”, a explicat ea.

AUR: uniforma, un instrument împotriva bullyingului

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a susținut, la rândul său, introducerea uniformei obligatorii, pe care a prezentat-o drept un element de apartenență la comunitatea școlară. El a afirmat totodată că proiectul adoptat este plagiat după o inițiativă a partidului său. „În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenență”, a spus Vlahu.

USR critică proiectul și costurile pentru stat

Senatorul USR Ștefan Pălărie a respins argumentul potrivit căruia uniforma ar contribui la creșterea performanței școlare. El a susținut că școlile au deja posibilitatea de a introduce reguli vestimentare prin propriile regulamente. „Astăzi orice școală din România dorește să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentație, un cod de culori sau să folosească emblema școlii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizie a Consiliului de administrație. Nu e nevoie de o nouă lege”, a declarat Pălărie.

Senatorul USR a mai afirmat că schema de subvenționare și de gratuitate ar putea însemna, conform unei simulări, peste 1,2 miliarde de lei plătite de statul român pentru uniformele obligatorii. „Un elev desculț, flămând și fără învățământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiți de statul român, tot flămând, tot desculț, tot fără învățământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă”, a indicat el.

Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul inițiat de PSD, iar Camera Deputaților este forul decizional. Prin urmare, prevederile privind obligativitatea uniformei școlare mai trebuie să parcurgă etapa decisivă din Parlament.

Timișoara găzduiește SMART Pedodontics 2026: peste 150 de medici și specialiști internaționali

Timișoara devine, în perioada 9–10 octombrie, punctul de întâlnire al specialiștilor în stomatologie pediatrică din România și din străinătate. Conferința SMART Pedodontics 2026 reunește peste 150 de medici stomatologi și nouă lectori internaționali, într-un eveniment dedicat prevenției, diagnosticului precoce și tratamentului copiilor în cabinetul stomatologic.

Aproape jumătate dintre copiii cu vârste între 1 și 9 ani din România au carii netratate la nivelul dinților temporari, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății pentru anul 2019. Profilul de sănătate orală al României publicat de OMS indică o prevalență estimată de 48,2% pentru această grupă de vârstă.

În cabinetele stomatologice, situația frecvent întâlnită este aceea în care copiii ajung pentru prima dată la medic abia atunci când apare durerea, infecția sau când problema dentară a devenit suficient de complexă încât să necesite intervenții extinse.

În România există servicii stomatologice finanțate din fonduri publice și inițiative dedicate prevenției, însă accesul la acestea și utilizarea serviciilor stomatologice rămân inegale. Datele Colegiului Medicilor Stomatologi din România indică diferențe importante între mediul urban și cel rural și atrag atenția asupra subfinanțării de lungă durată a stomatologiei. Organizația susține creșterea finanțării și dezvoltarea unor programe naționale de prevenție.

În acest context, organizatorii SMART Pedodontics susțin că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția durerii și să includă educație pentru sănătate orală, controale regulate și acces la intervenție atunci când problemele sunt încă în stadii incipiente. „Astăzi avem acces la mai multă informație ca oricând, iar AI ne-a schimbat deja modul în care o căutăm și o folosim. Dar în medicină nu este suficient să ai informația. Discernământul și experiența clinică rămân esențiale”, spune Dr. Cosmina Dușa, medic stomatolog și co-fondator SMART Pedodontics.

Nouă lectori internaționali la Timișoara

La ediția din acest an sunt așteptați peste 150 de medici stomatologi din România, alături de participanți internaționali din Republica Moldova, Statele Unite, Estonia, Cehia, Slovacia și alte țări europene. Programul reunește nouă lectori internaționali și specialiști din România, cu expertiză în stomatologie pediatrică, patologie orală, anesteziologie, ortodonție, endodonție și tratamente restaurative.

Printre invitați se numără Prof. Dr. Juan F. Yepes (SUA), specialist în patologie orală pediatrică și managementul copiilor cu afecțiuni sistemice; Dr. LaRee Johnson (SUA), Dr. Dimitris Emmanouil (Grecia) și Dr. Paloma Perez Prieto (Spania), specialiști în stomatologie pediatrică; Dr. Fernando J. Sánchez García (Spania), specialist în anesteziologie și resuscitare; Dr. Lina Jasulaitytė (Țările de Jos), specializată în comunicarea cu părinții; Dr. Ștefania Dinu (România), specialist în ortodonție și ortopedie dento-facială; Dr. Giedrė Ūzė (Lituania), în biomimetică și protetică; și Dr. Ahmed Shawky El Sheshtawy (Egipt), endodont.

De la prevenție la cazurile complexe

Programul conferinței urmărește parcursul real al copilului în cabinet, de la prevenție și diagnostic precoce până la tratamentul cazurilor complexe. Vor fi abordate teme precum patologia orală pediatrică, tratamentul copiilor cu afecțiuni sistemice, restaurările dentare, endodonția pediatrică, ortodonția și comunicarea cu părinții.

O componentă importantă este dedicată managementului copilului anxios sau necooperant și situațiilor în care tratamentul convențional devine dificil. Discuțiile vor viza momentul în care managementul comportamental nu mai este suficient și trebuie luate în calcul opțiuni precum sedarea sau anestezia generală, cu accent pe siguranță și comunicarea cu părinții.

Cariile dentare avansate pot fi, în mare măsură, prevenite, iar consecințele lor depășesc problema unui singur dinte. Durerea și infecțiile pot afecta alimentația, somnul și activitățile zilnice ale copilului și pot contribui la apariția unei experiențe negative asociate vizitei la medicul stomatolog. Experiențele dificile din primii ani pot influența modul în care viitorul adult se raportează la îngrijirea dentară.

SMART Pedodontics 2026 este organizat de Asociația pentru Educație, Prevenție și Intervenție în Stomatologia Pediatrică, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, în calitate de coorganizator.