Darău propune o strategie comună de promovare pentru turismul românesc

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a propus joi, în cadrul Consiliului Consultativ al Turismului, înființarea unei Organizații de Management a Destinației (OMD) la nivel național, ca soluție pentru coordonarea promovării turismului românesc.

Potrivit ministrului, demersul are ca obiectiv stabilirea unor reguli comune pentru organizațiile locale, județene și regionale, astfel încât promovarea României ca destinație turistică să fie realizată într-un mod unitar.

„Vreau ca până la finalul anului să avem o soluție clară, construită împreună cu industria, iar din 2027 să poată începe operaționalizarea”, a scris Irineu Darău vineri, pe Facebook.

Ministrul a subliniat că România „nu poate fi promovată eficient dacă fiecare face lucrurile separat” și a evidențiat necesitatea unei strategii comune și a unor reguli clare pentru toate structurile implicate.

„Avem nevoie de o strategie comună pentru România ca destinație, dar și de reguli clare pentru organizațiile locale, județene și regionale. Mai puțină fragmentare, mai multă coordonare și, mai ales, o promovare care să ne ajute să atragem mai mulți turiști”, a transmis Darău.

În cadrul aceleiași întâlniri au fost discutate și măsuri pentru sprijinirea industriei în anul 2027. Ministrul a menționat că „prima pentru incoming” și instrumentele de tip Kurzarbeit se numără printre soluțiile pe care intenționează să le susțină în discuțiile pentru bugetul de anul viitor.

De asemenea, Darău a precizat că digitalizarea și transparentizarea vor continua, Ministerul Economiei urmând să înceapă lucrul la fișa digitală de cazare și la registrul unic al structurilor turistice.

„Avem nevoie de date mai bune pentru a înțelege mai bine piața și pentru a lua decizii mai bune”, a conchis ministrul Economiei.

Ministerul Economiei pregătește, totodată, participarea României la târgurile internaționale din această toamnă și pentru anul 2027, cu intenția de a colabora mai îndeaproape cu operatorii din turism înainte de fiecare eveniment. „Nu este suficient să fim prezenți. Trebuie să știm ce promovăm, cui ne adresăm și ce vrem să obținem”, a mai declarat Darău.

Salariul mediu net a urcat la 5.820 de lei, însă puterea de cumpărare a scăzut

Câștigul salarial mediu net din România a ajuns la 5.820 de lei în luna iulie 2026, marcând o creștere de 5,5% comparativ cu aceeași lună a anului precedent. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată însă că avansul salariilor nu a reușit să țină pasul cu scumpirile, astfel că puterea de cumpărare a românilor s-a diminuat.

Indicele câștigului salarial real, calculat ca raport între evoluția salariului mediu net și indicele prețurilor de consum, a fost de 97,5% în iulie 2026 față de iulie 2025. Practic, raportat la prețurile din economie, salariul mediu net a avut o putere de cumpărare cu 2,5% mai mică decât în urmă cu un an.

Evoluții lunare: salariul brut a depășit 9.700 de lei

Față de luna iunie 2026, salariul mediu brut a crescut cu 145 de lei, ajungând la 9.709 lei, ceea ce reprezintă un avans de 1,5%. În același ritm a evoluat și câștigul salarial mediu net, care a urcat cu 86 de lei de la o lună la alta.

Creșteri semnificative în activitățile juridice și în extracția de petrol și gaze

Cele mai mari majorări ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au înregistrat în activitățile juridice și de contabilitate, cu un plus de 23,4%, și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, unde salariile au crescut cu 20,2%.

Creșteri cuprinse între 8% și 14,5% au fost consemnate în activități de arhitectură și inginerie, activități de testări și analiză tehnică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, activități de închiriere și leasing, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și în alte activități profesionale, științifice și tehnice.

Scăderi în tutun, telecomunicații și industrie farmaceutică

În alte ramuri, salariile medii nete au scăzut față de iunie 2026. Diminuări cuprinse între 7,5% și 11,5% au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, activități de editare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, telecomunicații, fabricarea de mașini și utilaje, precum și în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice.

Scăderi mai mici, între 1,5% și 4,5%, au avut loc în intermedieri financiare, activități ale portalurilor web, prelucrarea datelor, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, precum și în tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor.

Sectorul bugetar: creșteri în sănătate și administrație, scădere în învățământ

În sectorul bugetar, comparativ cu luna precedentă, câștigul salarial mediu net a crescut ușor în sănătate și asistență socială, cu 1,5%, și în administrația publică, cu 0,6%. În schimb, în învățământ salariile au scăzut cu 1,1%.

Inflația anuală a scăzut la 6,2% în august, dar combustibilii s-au scumpit cu peste 6% într-o singură lună

Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în luna august, de la 8,2% în iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Este o scădere de două puncte procentuale, însă prețurile de consum au crescut cu 0,22% față de luna precedentă.

Rata inflației de la începutul anului, respectiv august 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 4,6%.

Benzina și motorina, cele mai mari scumpiri din august

Cea mai importantă modificare de preț din luna august a fost înregistrată la combustibili. Benzina s-a scumpit cu 6,64% într-o singură lună, iar motorina cu 6,12%.

Față de decembrie 2025, prețul benzinei este mai mare cu 25,43%, iar cel al motorinei cu 35,75%. În ultimul an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%. Benzina este mai scumpă cu 25,49% față de august 2025, iar motorina cu 34,61%.

Alimentele s-au ieftinit, serviciile s-au scumpit

Prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,71% în august față de iulie. Cele mai importante ieftiniri au fost consemnate la legume și conserve de legume, unde prețurile au scăzut cu 7,02%, și la fructe și conserve din fructe, cu 5,39%.

Unele produse alimentare s-au scumpit însă. Uleiul a avut o creștere de 0,98%, carnea de porc s-a scumpit cu 0,63%, iar pâinea cu 0,35%. Ouăle au înregistrat o creștere de 0,37% în august și sunt cu 10,88% mai scumpe decât în august 2025. Cafeaua s-a scumpit cu 0,07% față de iulie și este cu 15,02% mai scumpă decât în urmă cu un an.

Prețurile serviciilor au crescut cu 0,71% în august față de luna precedentă, iar în raport cu august 2025 sunt mai mari, în medie, cu 11,28%. Una dintre cele mai mari creșteri anuale este înregistrată la chirii, unde prețurile sunt cu 39,70% mai mari decât în august 2025.

În categoria mărfurilor nealimentare, prețurile au crescut cu 0,61% în august față de iulie și cu 6,36% față de august 2025.

Anthropic prezintă trei scenarii economice: creștere accelerată și pierderi masive de locuri de muncă până în 2030

Un nou model economic realizat de Anthropic descrie trei scenarii privind impactul inteligenței artificiale asupra economiei americane până în 2030, de la un efect aproape nesemnificativ până la o creștere economică fără precedent, însoțită de o creștere masivă a șomajului în rândul angajaților din domeniul muncii de birou. Compania subliniază că scenariile analizate nu reprezintă predicții și că autorii nu le atribuie probabilități, modelul urmărind modul în care inteligența artificială ar putea modifica economia în funcție de capacitatea tehnologiei și de viteza cu care este adoptată.

Cercetătorii au analizat sarcinile care pot rămâne neatinse de AI, pot fi asistate de aceasta, pot fi automatizate complet sau pot fi create datorită noii tehnologii. În scenariul moderat, economia crește, iar efectele asupra locurilor de muncă sunt reduse.

Scenariul intermediar: creștere economică dublă și primele pierderi pe piața muncii

În scenariul considerat „substanțial”, AI ar deveni capabilă să realizeze aproximativ jumătate dintre activitățile asociate muncii bazate pe cunoștințe. Creșterea economică anuală ar ajunge la 5,4%, aproximativ dublul ritmului normal folosit în model, iar până în 2030 PIB-ul ar fi cu 8,3% mai mare decât în scenariul în care AI nu ar exista.

În acest scenariu, ocuparea în domeniile cognitive – management, profesii specializate, vânzări și muncă de birou – ar scădea cu 3,9%, iar șomajul în rândul acestor lucrători ar ajunge la 4,5%.

Scenariul extrem: PIB cu 32,4% mai mare, dar șomaj sever în rândul angajaților din muncă cognitivă

Cel mai spectaculos scenariu analizat presupune o dezvoltare a AI fără precedent istoric, cu o creștere economică anuală de 15,4%. PIB-ul ar fi cu 32,4% mai mare în 2030 decât în scenariul fără AI, iar economia s-ar dubla aproximativ o dată la patru ani și jumătate.

Prețul plătit pe piața muncii ar fi însă uriaș: ocuparea în domeniile cognitive ar scădea cu 21,5%, iar șomajul în rândul acestor angajați ar ajunge la 17,9%. La nivelul întregii forțe de muncă, șomajul ar atinge 11,9%, un nivel comparat în studiu cu o recesiune severă. În același timp, salariile angajaților din domeniile cognitive ar scădea cu 11,5%, în timp ce salariile celorlalți lucrători ar crește cu 33,6%.

Beneficiile s-ar deplasa de la angajați către proprietarii de capital

Una dintre cele mai importante concluzii ale modelului nu vizează doar șomajul, ci și cine ar încasa câștigurile generate de noua tehnologie. În scenariul extrem, partea din venitul național care revine forței de muncă ar scădea de la 60% la 45,2%, în timp ce veniturile provenite din capital ar crește cu peste 80%. Cu alte cuvinte, economia ar deveni mult mai bogată, dar o parte semnificativă a beneficiilor s-ar deplasa de la angajați către proprietarii de capital și active.

Așteptările americanilor se apropie de scenariul intermediar

Anthropic a comparat modelul economic și cu un sondaj realizat în august în rândul adulților americani. Așteptările respondentului median se apropie de scenariul intermediar: o economie cu aproximativ 8% mai mare până în 2030 și o reducere de aproximativ 4% a ocupării în domeniile cognitive.

Acest rezultat contrastează cu avertismentul făcut anterior de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, care estima că până la jumătate dintre locurile de muncă de nivel începător din domeniul muncii de birou ar putea dispărea în cinci ani, iar șomajul ar putea ajunge la 10%-20%. Astfel de cifre se apropie de scenariul extrem analizat acum de propria companie.

Aurul, pe calea celei de-a treia săptămâni consecutive de scădere

Prețul aurului a înregistrat vineri o ușoară creștere, însă metalul prețios se îndreaptă spre a treia săptămână consecutivă de pierderi, pe fondul incertitudinii investitorilor privind următoarea decizie de politică monetară a Rezervei Federale. Aurul spot era cotat vineri la 4.324,79 dolari pe uncie, în creștere cu 0,2%, dar pierdea mai mult de 2% de la începutul săptămânii. Contractele futures pentru aur cu livrare în decembrie au scăzut cu 1%, până la 4.364,70 dolari pe uncie.

Datele privind inflația din SUA, în centrul atenției pieței

Investitorii așteaptă datele privind indicele prețurilor de consum din Statele Unite, care ar putea influența decisiv următoarea decizie a Rezervei Federale privind dobânzile. O inflație mai mare decât anticipat ar putea consolida așteptările privind dobânzi mai ridicate, ceea ce ar susține dolarul și randamentele titlurilor de stat americane și ar pune presiune suplimentară pe aur.

Datele publicate joi au arătat că indicele prețurilor de producție din SUA a crescut cu 0,4% în august, după un avans revizuit de 0,1% în iulie. Rezultatul a determinat traderii să majoreze pariurile că Rezerva Federală ar putea crește dobânzile la ședința de săptămâna viitoare, iar aurul a reacționat imediat, scăzând cu aproape 2%.

De ce dobânzile apasă aurul

Aurul este considerat în mod tradițional o protecție împotriva inflației, însă nu produce dobândă. Când dobânzile cresc, activele care oferă randamente devin mai atractive în raport cu metalul prețios, motiv pentru care schimbarea așteptărilor privind politica Fed poate avea un efect rapid asupra prețului aurului.

Tensiunile din Orientul Mijlociu complică situația

Piața aurului este influențată și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Houthii aliniați Iranului au preluat controlul asupra orașului-port Mocha din Yemen și au avansat de-a lungul coastei Mării Roșii către insule strategice, potrivit unor surse militare. În paralel, petrolul se îndreaptă spre încheierea săptămânii peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la jumătatea lunii mai. Creșterea prețurilor la energie poate alimenta din nou presiunile inflaționiste, complicând și mai mult deciziile băncilor centrale.

Argintul, platina și paladiul, de asemenea pe scădere

Aurul nu este singurul metal prețios aflat sub presiune. Argintul a scăzut vineri cu 0,3% și pierde peste 4% în această săptămână. Platina a coborât cu 0,2%, la 1.773,93 dolari pe uncie, iar paladiul a pierdut 0,3%, până la 1.278,51 dolari. Ambele se îndreaptă, de asemenea, spre o săptămână de scădere.

FMI: Economia globală a rezistat șocului energetic, dar riscurile rămân ridicate

Economia mondială a absorbit mai bine decât se aștepta șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Fondului Monetar Internațional. Instituția avertizează însă că o parte importantă a „plasei de siguranță” folosite până acum se consumă, în timp ce emisfera nordică se apropie de iarnă.

FMI estimează în continuare o creștere a economiei mondiale de aproximativ 3% în 2026, după ce în iulie a proiectat un avans de 3%, urmat de 3,4% în 2027. Ritmul este mai lent decât media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025.

Julie Kozack, purtătoarea de cuvânt a FMI, a declarat că economia globală a demonstrat o reziliență mai mare decât se anticipa în fața șocului energetic, dar acest lucru nu înseamnă că pericolul a trecut.

Energia, principala amenințare

Potrivit FMI, țările au reușit să amortizeze impactul crizei prin utilizarea rezervelor de petrol și gaze, găsirea unor surse alternative de energie și reducerea consumului. Problema este că aceste mecanisme nu pot fi folosite la nesfârșit.

FMI avertizează că multe state vor trebui acum să își refacă rezervele de petrol și gaze, în timp ce cererea de energie urmează să crească odată cu apropierea iernii în emisfera nordică. În plus, investițiile masive în inteligență artificială stimulează cererea de energie, ceea ce poate amplifica presiunea asupra piețelor energetice.

Economia mondială, trasă în două direcții

FMI descrie două forțe care acționează simultan asupra economiei globale. Pe de o parte, războiul generează un șoc negativ de ofertă, împingând în sus prețurile energiei, îngrășămintelor, alimentelor și altor materii prime. Pe de altă parte, investițiile alimentate de dezvoltarea inteligenței artificiale creează un șoc pozitiv de cerere și susțin economiile aflate în centrul lanțului tehnologic.

Această combinație explică de ce economia mondială poate continua să crească, chiar dacă unele state sunt lovite puternic de prețurile energiei.

Inflația nu a dispărut, presiunea rămâne

Un alt semnal de alarmă este inflația. FMI spune că procesul global de dezinflație a stagnat, iar așteptările inflaționiste au crescut, chiar dacă rămân relativ bine ancorate pe termen lung. În actualizarea din iulie, FMI estima inflația globală la 4,7% pentru 2026.

O nouă creștere a prețurilor la petrol și gaze ar putea pune din nou presiune asupra inflației și ar complica deciziile băncilor centrale privind dobânzile.

Datoria mondială, aproape de 100% din PIB

În paralel, FMI atrage atenția asupra unei alte vulnerabilități: datoria publică mondială este deja aproape de 100% din PIB, cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial, și este așteptată să crească în continuare.

Situația este deosebit de dificilă pentru economiile avansate cu niveluri foarte ridicate ale datoriei și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.

Mesajul FMI este, astfel, unul aparent contradictoriu: economia mondială a trecut mai bine decât se anticipa prin primul șoc energetic, dar marja de siguranță se îngustează. Iarna, refacerea rezervelor de energie, inflația și nivelul record al datoriei pot transforma o reziliență surprinzătoare într-o perioadă mult mai dificilă dacă apar noi șocuri.

Benzina atinge un nou record istoric în România. Litrul se apropie de 10 lei

Prețul benzinei a urcat vineri dimineață, 11 septembrie, la un nou maxim istoric în România. Media națională pentru benzina standard a ajuns la 9,88 lei pe litru, iar în unele stații prețul afișat este deja de 9,97 lei. Pragul psihologic de 10 lei pe litru este astfel la doar câțiva bani distanță.

La ora 7:00, prețul mediu național al benzinei standard 95 era de 9,88 lei/litru, în creștere de la aproximativ 9,83 lei în ziua precedentă. Prețurile observate în cele peste 1.700 de stații monitorizate variau între 9,65 și 9,97 lei pe litru. Un plin de 50 de litri a ajuns astfel să coste, la prețul mediu, aproximativ 494 de lei.

Și motorina rămâne mult peste pragul de 10 lei: media națională era vineri dimineață de 10,35 lei/litru, cu prețuri care ajung până la 10,43 lei/litru. Motorina premium a urcat la o medie de 11,13 lei/litru.

Recordul din 2022, depășit cu peste un leu pe litru

Nivelurile actuale depășesc semnificativ recordurile stabilite în timpul crizei energetice din 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia. La sfârșitul lunii iunie 2022, prețul mediu al benzinei ajunsese la aproximativ 8,65 lei/litru, considerat atunci maximul istoric pentru România. Motorina urcase la 9,22 lei/litru.

Față de acel record, benzina este acum cu aproximativ 1,23 lei/litru mai scumpă, adică o creștere de peste 14%. Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența înseamnă peste 60 de lei în plus la un singur plin. Trebuie precizat că este vorba despre un record în termeni nominali, fără ajustarea prețurilor istorice cu inflația.

Cât costă benzina în București

În București, datele actualizate la ora 06:00 indicau un preț mediu de aproximativ 9,86 lei/litru pentru benzina standard. Cele mai mici prețuri identificate în Capitală porneau de la 9,82 lei/litru, în timp ce la mai multe dintre marile rețele benzina era vândută în jurul valorii de 9,88 lei. Pentru motorină, cel mai mic preț identificat în București era de 10,28 lei/litru, iar unele rețele afișau 10,35-10,37 lei/litru.

Petrolul a trecut din nou puternic de 100 de dolari

Presiunea asupra prețurilor carburanților vine într-un moment în care petrolul s-a scumpit accelerat pe piețele internaționale. Cotația Brent a ajuns vineri dimineață în jurul valorii de 108-109 dolari pe baril, după o creștere de peste 6% numai joi și de aproape 13% în cursul săptămânii. Este pentru prima dată după aproape patru luni când petrolul este pe cale să încheie o săptămână la peste 100 de dolari pe baril.

Creșterea este alimentată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și de temerile privind aprovizionarea. Traficul comercial prin Strâmtoarea Hormuz a scăzut puternic, în timp ce preluarea portului Mocha din Yemen de către forțele Houthi a amplificat îngrijorările și privind transporturile prin zona Mării Roșii. Evoluția petrolului nu se transmite instantaneu și integral în prețul de la pompă, însă menținerea cotațiilor internaționale la peste 100 de dolari poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor carburanților în perioada următoare.