BP raportează profituri record pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Gigantul petrolier britanic BP a înregistrat un profit trimestrial record de 8,46 miliarde de dolari, de aproape patru ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, când compania raportase 2,2 miliarde de dolari. Rezultatul ajustat a depășit estimările analiștilor, care anticipau 7,33 miliarde de dolari, și reprezintă cel mai mare nivel atins de BP de la introducerea actualei metode de calcul.

Creșterea spectaculoasă a fost determinată de perturbațiile majore în aprovizionarea cu energie provocate de războiul dintre SUA, Israel și Iran. Conflagrația a împins în sus prețurile petrolului și ale produselor rafinate, iar BP a beneficiat în special de majorarea marjelor de rafinare — diferența dintre costul țițeiului și valoarea produselor obținute din acesta. Indicatorul companiei a ajuns la 46,7 dolari pe baril, comparativ cu 15,8 dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Rezultate susținute de rafinare și gaze naturale

Divizia de produse și servicii pentru clienți a obținut un profit înainte de impozitare de 6,95 miliarde de dolari, față de 1,72 miliarde de dolari în 2025. Rezultatele au fost susținute și de tranzacțiile cu gaze naturale. Fluxul de numerar din operațiuni a ajuns la 14,8 miliarde de dolari, iar datoria netă a scăzut la 13,9 miliarde, compania atingându-și astfel obiectivul de reducere a datoriei cu un an mai devreme.

Fonduri direcționate către obligațiile Deepwater Horizon

BP a anunțat că va direcționa o parte din veniturile suplimentare către stingerea obligațiilor financiare rămase după dezastrul Deepwater Horizon din 2010, când explozia platformei petroliere din Golful Mexic a provocat moartea a 11 muncitori și una dintre cele mai grave poluări marine din istorie. De-a lungul anilor, compania a alocat aproximativ 69 de miliarde de dolari pentru consecințele accidentului, iar obligațiile și provizioanele rămase se ridică la 5,94 miliarde de dolari.

În același timp, BP a înregistrat deprecieri contabile de aproximativ 4 miliarde de dolari, legate în principal de investițiile în activități de tranziție energetică. Compania urmează să prezinte o actualizare a strategiei sale în luna decembrie.

Context favorabil pentru întreaga industrie petrolieră

Rezultatele peste așteptări nu sunt singularispre BP. Shell și TotalEnergies au raportat, la rândul lor, performanțe solide, beneficiind de condițiile favorabile din industria petrolieră. TotalEnergies a înregistrat un câștig de 8,3 miliarde de dolari în trei luni, în timp ce BP a anunțat anterior un profit de 3,2 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, mai mult decât dublu față de 1,38 miliarde de dolari în aceeași perioadă din 2025. Scumpirea carburanților determinată de conflictul din Orientul Mijlociu continuă astfel să genereze câștiguri record pentru marile companii petroliere, în timp ce consumatorii resimt presiunea costurilor energetice în creștere.

Peste 589 de milioane de euro virate în conturile fermierilor români

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că peste 589 de milioane de euro au fost transferate în conturile fermierilor și ale altor beneficiari din sectorul agricol. Plățile au fost efectuate prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fiind aferente Campaniei 2026 și unor programe de finanțare derulate în acest domeniu.

Numai în cursul săptămânii respective, transferurile efective au depășit pragul de 300 de milioane de euro. Sumele includ plăți directe în avans pentru fermieri, finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), precum și fonduri nerambursabile destinate exploatațiilor agricole din zone cu constrângeri naturale și investițiilor în producerea energiei din surse regenerabile.

Ministrul Agriculturii: banii europeni trebuie să ajungă direct și rapid la fermieri

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că menținerea unui flux constant de finanțare este necesară pentru desfășurarea lucrărilor agricole și pentru stabilitatea economică a fermelor.

„Banii europeni trebuie să ajungă direct și rapid acolo unde este cea mai mare nevoie de ei: în conturile fermierilor noștri. Fie că vorbim de plățile directe pe hectar și animale virate de APIA sau de plățile efectuate de AFIR pentru zonele montane și tranziția la energie verde, ministerul menține un flux financiar continuu, asigurând lichiditățile vitale pentru lucrările agricole și stabilitatea fermelor românești”, a afirmat Florin Barbu.

APIA a virat aproape 582 de milioane de euro în două săptămâni

Cea mai mare parte a sumelor anunțate a fost transferată prin APIA, în cadrul plăților directe finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă. Potrivit datelor MADR, în perioada 26 – 29 octombrie 2026, APIA a efectuat plăți în valoare de 293.303.908,75 euro. Pentru întregul interval 16 – 29 octombrie 2026, valoarea plăților efective prin APIA a ajuns la 581.808.478,38 euro. Aceste sume reprezintă avansuri acordate fermierilor în cadrul Campaniei 2026, prin mecanismele de sprijin finanțate din FEGA.

AFIR: peste 4,8 milioane de euro pentru fermele din zone cu constrângeri naturale

Pe lângă plățile directe efectuate prin APIA, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a virat beneficiarilor fonduri nerambursabile în valoare totală de 7.384.412 euro. O parte importantă a acestei sume este destinată fermierilor care își desfășoară activitatea în zone afectate de constrângeri naturale, în cadrul intervențiilor din Planul Strategic PAC 2023 – 2027.

Astfel, AFIR a efectuat plăți de 4.264.552 euro pentru intervenția DR-09, destinată zonelor montane afectate de constrângeri naturale, de 461.511 euro pentru intervenția DR-10, care vizează zonele afectate de constrângeri naturale semnificative, și de 78.145 euro pentru intervenția DR-11, destinată zonelor cu constrângeri naturale specifice. În total, cele trei categorii de sprijin însumează 4.804.208 euro. Fondurile sunt plătite direct de AFIR fermierilor, pe baza cererilor depuse la APIA, iar sprijinul este destinat exploatațiilor agricole care funcționează în condiții naturale dificile, inclusiv în zone montane.

Aproape 2,6 milioane de euro pentru energie regenerabilă în agricultură

O altă componentă a finanțărilor efectuate prin AFIR vizează investițiile în producerea energiei electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Agriculturii, 2.580.205 euro au fost plătiți beneficiarilor privați din sectorul agricol și din industria alimentară, printr-o schemă finanțată din Fondul pentru Modernizare. Programul sprijină investițiile în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, destinate autoconsumului, și urmărește susținerea producătorilor agricoli și a operatorilor din industria alimentară care investesc în soluții energetice pentru propriile activități.

Datele prezentate de MADR se referă la sume efectiv virate în conturile beneficiarilor, nu doar la fonduri aprobate sau autorizate pentru plată. Ministerul Agriculturii subliniază că efectuarea acestor plăți are rolul de a asigura resursele financiare necesare activităților agricole și investițiilor din sector.

Ministerul Economiei pregătește trei fuziuni între companii de stat și reorganizarea ROMARM

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat vineri un plan de reorganizare a unor companii de stat la care ministerul deține participații, care include trei fuziuni și restructurarea ROMARM. Demersurile urmează să înceapă săptămâna viitoare.

Prima măsură vizează fuziunea dintre Poșta Română și Romfilatelia. Ministrul a declarat că va convoca adunările generale ale acționarilor celor două societăți pentru a demara procedurile. Potrivit acestuia, comasarea ar elimina cinci poziții din structurile de conducere. Proiectul nu este nou: în august 2025, Poșta Română anunța numirea lui Gabriel Florin Bulumac la conducerea Romfilatelia, cu misiunea de a iniția integrarea societății în structura operațională a companiei poștale, iar pe 14 octombrie 2026 fostul ministru al Economiei, Irineu Darău, includea această fuziune în planul de reorganizare a societăților de stat.

Comasarea Mamaia SA cu Telegondola Mamaia

A doua măsură privește fuziunea dintre Mamaia SA și Telegondola Mamaia SRL. „Vreau să fuzioneze rapid cu societatea Mamaia SA și să reducem acolo cinci poziții de membri din consiliul de administrație”, a spus ministrul. Procedurile au început cu aproximativ un an în urmă: în noiembrie 2025, Consiliul Local Constanța a aprobat demararea fuziunii prin absorbție a Telegondola Mamaia SRL de către Mamaia SA, iar în vara anului 2026 procesul a continuat la nivelul societăților. Pe 6 august 2026, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Mamaia SA a aprobat începerea procedurilor și a stabilit un termen de 60 de zile pentru pregătirea proiectului de fuziune. În aceeași lună, Mamaia SA a publicat un anunț pentru selectarea unui evaluator autorizat care să stabilească valoarea patrimoniului societății în vederea fuziunii. Ministerul Economiei este acționar majoritar la Mamaia SA, care deține 53,49% din Telegondola Mamaia SRL, restul de 46,51% aparținând municipiului Constanța.

PLAFAR urmează să fuzioneze cu SALROM

A treia măsură prezentată de Daniel Zamfir vizează comasarea PLAFAR cu Societatea Națională a Sării (SALROM). „PLAFAR-ul va fuziona cu SALROM, este o altă intenție de-a mea de a comasa astea”, a declarat ministrul. Planul diferă de cel anunțat de fostul ministru Irineu Darău, care preciza la mijlocul lunii octombrie că Ministerul Economiei analizează o posibilă fuziune între PLAFAR și Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM).

ROMARM, transformată într-o companie-mamă

Pe lista măsurilor se află și reorganizarea ROMARM, una dintre principalele companii din industria românească de apărare. Ministrul a precizat că a început deja discuțiile în acest sens, iar obiectivul este transformarea ROMARM într-o companie-mamă care să coordoneze filialele din teritoriu și programele finanțate prin mecanismul european SAFE. „Astea sunt acțiuni concrete pe care le voi demara săptămâna viitoare”, a afirmat Daniel Zamfir, referindu-se la cele trei fuziuni. Cu două săptămâni înainte, Ministerul Economiei prezentase un plan de reorganizare a ROMARM într-un holding industrial integrat, care să reunească cele 15 filiale ale companiei și să asigure o coordonare mai eficientă a activităților din industria de apărare.

Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă rămân oprite. Nuclearelectrica: creșterea nivelului Dunării nu este încă sustenabilă

Unitățile 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformitate cu normele și standardele de securitate nucleară, a anunțat compania națională Nuclearelectrica. Reprezentanții companiei au subliniat că această situație nu prezintă niciun risc pentru securitatea nucleară.

Cele două reactoare sunt închise din 28 iulie, respectiv 13 august, din cauza secetei care a dus la scăderea accentuată a debitelor Dunării.

O creștere locală de aproximativ 10 centimetri, fără susținere la nivelul întregului bazin

Potrivit celei mai recente informări transmise de Nuclearelectrica, a fost înregistrată recent o creștere a nivelului apei măsurat în bazinul de aspirație al pompelor centralei, de aproximativ 10 centimetri, ca urmare a creșterii nivelului Dunării.

Compania precizează însă că este vorba despre o creștere locală, care nu este susținută, deocamdată, de o creștere generală pe întregul bazin hidrografic al Dunării, în amonte de Cernavodă. Evoluția este descrisă ca pozitivă și reflectă o îmbunătățire actuală a condițiilor hidrologice față de zilele precedente, dar, deși există premise, prognozele curente nu indică îndeplinirea tuturor criteriilor care să permită decizia de repornire a cel puțin uneia dintre unități.

Nivelul apei rămâne sub pragul necesar repornirii

Nivelul apei în bazinul de aspirație al centralei rămâne, în continuare, sub pragul considerat necesar pentru repornirea uneia sau a ambelor unități. Pentru o repornire în siguranță, nivelul necesar trebuie menținut pe o perioadă de mai multe zile și trebuie să prezinte o tendință de creștere.

„În momentul în care vom atinge un nivel necesar pentru repornirea și operarea în siguranță a CNE Cernavodă, vom solicita, cu prioritate, conectarea centralei la Sistemul Energetic Național. În acest moment, pe fondul creșterii volatile, încă nesustenabile, a nivelului apei din bazinul de aspirație, acționăm strict conform procedurilor de operare aplicabile ale CNE Cernavodă. Securitatea nucleară și siguranța centralei sunt prioritățile absolute ale Nuclearelectrica”, a declarat Mihai Gioară, CEO Nuclearelectrica.

Compania urmărește datele hidrologice și este pregătită să repornească imediat ce condițiile o permit

Nuclearelectrica transmite că urmărește îndeaproape toate datele hidrologice și colaborează cu autoritățile relevante. Compania se declară pregătită să repornească centrala imediat ce prognozele devin favorabile și condițiile necesare sunt îndeplinite, pentru a susține Sistemul Energetic Național, și anunță că va informa, conform cerințelor legale aplicabile unei companii listate la bursă, orice modificare a stării CNE Cernavodă.

Ministrul Energiei cere eliminarea articolului 18C privind impozitarea energiei electrice

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a susținut joi, la Luxemburg, la prima sa participare la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE – Energie), că aspectele fiscale ar trebui să fie tratate în cadrul fiscal adecvat al Uniunii Europene, respectiv prin directiva privind impozitarea energiei, cu respectarea deplină a principiului unanimității.

Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor pe marginea propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/943 privind adaptarea facturilor la energie electrică din Uniune la cerințele viitoare, prin reducerea costurilor sistemului și încurajarea electrificării și a digitalizării.

România susține obiectivele propunerii, dar cere eliminarea articolului 18C

Potrivit ministrului, România susține obiectivul general al propunerii discutate în Consiliul TTE, respectiv reducerea costurilor la energie pentru gospodării și întreprinderi, printr-o utilizare mai eficientă a rețelelor electrice și sprijinirea electrificării.

În ceea ce privește impozitarea energiei electrice, Chisăliță a arătat că România susține obiectivele de a face energia electrică mai accesibilă și de a încuraja electrificarea, dar are preocupări serioase legate de articolul 18C. „Considerăm că aspectele fiscale ar trebui să fie abordate în cadrul fiscal adecvat al Uniunii Europene, în special prin directiva privind impozitarea energiei, cu respectarea deplină a principiului unanimității. Din acest motiv, România susține eliminarea articolului 18C din această propunere și abordarea aspectelor fiscale prin procedură legislativă adecvată în domeniul fiscal”, a subliniat ministrul român.

Flexibilitate națională la tarifele de rețea

În discursul susținut la masa discuțiilor, Dumitru Chisăliță a abordat și tema tarifelor de rețea. El a arătat că principiile europene comune pot contribui la îmbunătățirea eficienței și transparenței, însă rețelele electrice diferă semnificativ de la un stat membru la altul, atât prin infrastructură, cât mai ales prin necesarul diferit de investiții.

„Din acest motiv, flexibilitatea națională este esențială. Autoritățile naționale de reglementare ar trebui să păstreze marja de aprecieri necesară pentru a adapta metode de tarifare la circumstanțele naționale. Avem, de asemenea, preocupări cu privire la armonizarea suplimentară a structurilor și metrologia de tarifare prin acte delegate sau acte de punere în aplicare. Considerăm că o abordare bazată pe principii comune, combinată cu flexibilitatea autorităților naționale de reglementare, este cea mai adecvată în acest moment”, a declarat ministrul.

Apel la soluții rapide, în contextul creșterii prețurilor la energie

În încheiere, Chisăliță a reiterat angajamentul României de a colabora constructiv pentru un acord care să reducă costurile energiei electrice, să sprijine competitivitatea și să respecte competențele naționale. El s-a declarat de acord cu organizarea unei întâlniri la care să fie prezente și ministerele de finanțe, având în vedere evoluțiile negative ale prețurilor la energie și gaze naturale din ultima perioadă.

„Rămânem angajați să colaborăm în mod constructiv pentru a ajunge la un acord care să reducă costurile energiei electrice, să sprijine competitivitatea și să respecte competențele naționale. De asemenea, suntem de acord cu o întâlnire în care să fie prezente și ministerele de finanțe, tocmai datorită evoluțiilor spectaculoase, din păcate, în mod negativ, ale prețurilor la energie și la gaze naturale din ultima perioadă și a găsi soluții reale cât mai repede, deoarece iarna bate la ușă”, a conchis ministrul Energiei.

Marketingul disruptiv, direcție strategică pentru companiile care vor să rămână competitive

Într-un mediu economic marcat de transformări tehnologice și de schimbări rapide ale comportamentului consumatorilor, metodele tradiționale de promovare nu mai sunt întotdeauna suficiente. Marketingul disruptiv devine astfel o direcție strategică pentru companiile care vor să se diferențieze, să atragă noi clienți și să rămână competitive. Inovația și capacitatea de adaptare pot face diferența dintre firmele care conduc schimbarea și cele care încearcă să o recupereze.

Ce presupune marketingul disruptiv

Marketingul disruptiv presupune depășirea strategiilor convenționale prin idei inovatoare, abordări neobișnuite și soluții care schimbă modul în care brandurile comunică și interacționează cu publicul. Nu este vorba doar despre publicitate creativă, ci despre identificarea unor oportunități pe care concurența le ignoră, anticiparea nevoilor consumatorilor și regândirea experienței oferite clienților. Companiile care adoptă această abordare nu se limitează la a urma tendințele pieței, ci participă la definirea lor.

Avantajele competitive ale disrupției

Diferențierea, vizibilitatea și capacitatea de a atrage noi categorii de clienți sunt printre principalele beneficii ale marketingului disruptiv. Campaniile inovatoare pot genera interes organic, pot consolida notorietatea brandului și pot crește eficiența investițiilor în promovare. Mai important, firmele care experimentează și se adaptează rapid pot identifica oportunități de dezvoltare înaintea competitorilor. Astfel, marketingul devine nu doar un instrument de comunicare, ci și un motor al creșterii afacerii.

O abordare orientată spre inovație și diferențiere

Perspectiva asupra marketingului orientată spre inovație, diferențiere și valorificarea oportunităților de piață pune accent pe depășirea tiparelor tradiționale și pe identificarea unor direcții strategice capabile să susțină competitivitatea companiilor. Tehnologia și analiza informațiilor pot accelera acest proces, iar platformele dedicate susțin explorarea oportunităților strategice și o abordare mai structurată a deciziilor de marketing, în funcție de capabilitățile și datele disponibile.

Adaptarea, o condiție obligatorie

Ritmul transformărilor economice și tehnologice obligă companiile să își reevalueze constant strategiile. Inteligența artificială, digitalizarea și noile comportamente de consum schimbă atât așteptările clienților, cât și regulile competiției. Marketingul disruptiv oferă firmelor oportunitatea de a transforma aceste schimbări în avantaje reale. Pentru companiile care urmăresc dezvoltarea pe termen lung, provocarea nu mai este doar să țină pasul cu piața, ci să anticipeze schimbările și să acționeze înaintea concurenței.