Ilie Bolojan: Centrala de la Cernavodă ar putea reporni abia spre finalul lunii septembrie

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, care asigură și funcția de ministru interimar al Energiei, a declarat joi, la B1TV, că situația energetică a țării rămâne instabilă, iar centrala nucleară de la Cernavodă ar putea să reînceapă furnizarea energiei abia după finalul lunii septembrie.

Șeful executivului a explicat că seceta și scăderea debitului Dunării au creat dificultăți majore în funcționarea centralei. „Ne-am confruntat cu situația de secetă și scăderea debitului pe Dunăre ne-a pus în situația să nu mai putem asigura funcționarea centralei de la Cernavodă. Spre deosebire de centralele de la Paks și Kozlodui care sunt pe Dunărea principală, centrala noastră este pe o ramificație secundară care nu permite o intervenție să crești nivelul apei în zona centralei”, a precizat Bolojan.

Potrivit acestuia, doar spre sfârșitul lunii septembrie se poate lua în considerare repornirea centralei, în funcție de debitele actuale și de previziuni.

Facturile la energie ar putea crește în această toamnă

Premierul interimar a avertizat că facturile la energie ale românilor ar putea să crească în cursul acestei toamne, ca efect al dezechilibrelor din vară. El a explicat că România a fost nevoită să importe energie scumpă de la țările vecine și să activeze capacități de rezervă pe hidroelectrica și cărbune.

„Asta a însemnat că în această perioadă ar trebui să folosim alte surse de energie. Parte importuri, parte să uzinăm mai mult pe hidroelectrica, parte pe cărbune să pornim toate capacitățile pe care le avem în rezervă și pe final, sigur că costul zilnic a crescut seara ceea ce e posibil să se reflecte în această toamnă, într-o ușoară creștere a prețurilor la energie ca efect al dezechilibrelor pe care le-am avut în această vară”, a declarat Bolojan.

Echilibrarea sistemului energetic și perspective pentru iarna viitoare

Premierul a subliniat că prețurile mari nu ar trebui să fie o constantă, întrucât sistemul energetic național se va recalibra după luna octombrie, când centrala de la Cernavodă va reintra în producție. Aceasta are o capacitate de aproximativ 20% din producția națională de energie.

„În momentul în care centrala de la Cernavodă reintră în producție și asta se va face clar în luna octombrie, sistemul se echilibrează pentru că are o capacitate de aproximativ 20% din producția noastră de energie”, a spus Bolojan.

El a adăugat că, începând din această iarnă, două centrale mari aflate în lucru vor începe să injecteze energie în sistem, deși va dura câteva luni până când toate grupurile vor funcționa la capacitate optimă. „Vom avea o creștere a producției de energie puternică în anul următor din toate sursele care ar trebui să însemne o scădere a prețului ca efect al creșterii ofertei. Mai trebuie făcute câteva modificări legislative în așa fel încât să avem această scădere de preț”, a concluzionat premierul interimar.

România pregătește exportul de lactate pe piața din China

România face pași concreți pentru extinderea exporturilor de lapte și produse lactate către China, după semnarea unor protocoale sanitar-veterinare între cele două țări. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a avut o întâlnire de lucru cu atașații economici desemnați pentru Beijing și Shanghai, la care a participat și conducerea Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).

Discuțiile s-au concentrat pe aplicarea protocoalelor semnate în luna martie, care stabilesc cadrul pentru exportul de lapte și produse lactate românești în China. Potrivit ANSVSA, instituția va avea responsabilitatea de a evalua unitățile de procesare, de a emite certificatele de export și de a verifica respectarea cerințelor sanitare și veterinare impuse de partea chineză.

Asociația Patronală Română din Industria Laptelui va centraliza interesele procesatorilor și va sprijini operatorii în pregătirea documentației și respectarea cerințelor tehnice. Autoritățile urmăresc astfel să creeze o legătură directă între procesatorii români care îndeplinesc condițiile necesare și reprezentanții economici ai României din China.

„Aplicarea acordului bilateral semnat în luna martie necesită o coordonare tehnică riguroasă pentru accelerarea și simplificarea procedurilor și a formalităților, în scopul facilitării legăturilor comerciale directe”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

Acesta a afirmat că ANSVSA urmărește dezvoltarea și diversificarea exporturilor românești și că instituția va asigura respectarea standardelor de siguranță alimentară.

AUR domină detașat intenția de vot, PSD urcă pe locul doi, PNL în scădere accentuată

Un sondaj realizat de INSCOP în luna septembrie 2026 arată că AUR se menține în jurul pragului de 40% în intențiile de vot ale românilor. Conform studiului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 39,7% dintre respondenții care au indicat o opțiune de vot ar alege AUR. Formațiunea se află într-o ușoară creștere față de luna mai, când era cotată cu 38,2%, la momentul moțiunii de cenzură prin care a fost demis guvernul Bolojan.

Pe locul al doilea în preferințele electoratului a urcat PSD, cu 18,7%, față de 17,8% în luna mai, când se afla în spatele PNL. Liberalii au înregistrat însă o scădere semnificativă, fiind cotați în septembrie cu 16,3%, comparativ cu 20,3% în luna mai.

Pe locul al patrulea se află USR, cu 9%, în scădere ușoară față de cele 10% înregistrate în mai. UDMR este singurul dintre principalele partide care înregistrează o creștere ușoară, de la 5% în mai la 5,5% în septembrie.

Formațiunile aflate sub pragul electoral

Dintre formațiunile parlamentare, SOS România este cotată la 2,7%, în ușoară scădere față de luna mai, când avea 2,9%. Și POT se află sub pragul electoral, însă înregistrează o creștere față de măsurătoarea precedentă, fiind creditat cu 2,7%, față de 1,9% în mai. O creștere este înregistrată și de SENS, care ajunge la 4,1%, de la 2,5% în luna mai, rămânând însă sub pragul electoral de 5%.

Procentele prezentate sunt calculate din răspunsurile respondenților care au indicat o opțiune de vot, raportate la întregul eșantion.

Clasamentul se schimbă în rândul electoratului mobilizat

Clasamentul se modifică atunci când sunt luați în calcul doar respondenții care declară că merg sigur la vot, numiți de realizatorii studiului „electorat mobilizat”. AUR rămâne lider, cu 40,2%, însă PNL revine pe locul al doilea, cu 17,2%. PSD este pe poziția a treia, cu 16,4%, iar USR este creditat cu 11,4%.

Potrivit sondajului, 56,7% dintre respondenți spun că sunt siguri că vor merge la vot.

Analiza directorului INSCOP

Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, consideră că prelungirea crizei politice afectează formațiunile care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare. „Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile economice, sociale și de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliție de guvernare, niciunul nedepășind pragul de 20%”, a declarat acesta.

„Dacă imediat după moțiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele patru luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali, care au revenit la procentele de dinainte de moțiunea de cenzură. PSD și USR se stabilizează, cu foarte ușoare recuperări de alegători, mai ales în zona votanților mobilizați, iar AUR se menține în jurul procentului de 40%”, a precizat directorul INSCOP.

Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Deficitul comercial cu China a urcat la 8,4 miliarde de euro în 2025

Pentru fiecare euro de mărfuri pe care România le vinde în China, importă produse de aproape 13 euro. Deficitul comercial bilateral a ajuns în 2025 la aproximativ 8,4 miliarde de euro, reprezentând peste un sfert din întregul deficit comercial al țării.

România a importat anul trecut din China bunuri de circa 9,1 miliarde de euro, în creștere cu 16,2% față de anul anterior, în timp ce exporturile către piața chineză au stagnat la numai 715 milioane de euro. Diferența a adâncit deficitul cu aproximativ 1,27 miliarde de euro față de 2024, iar importurile sunt acum de 12,7 ori mai mari decât exporturile, față de un raport de 10,9 la 1 în anul precedent.

Un sfert din deficitul total de bunuri al României

România a încheiat anul 2025 cu un deficit comercial total de 32,74 miliarde de euro. Relația comercială cu China generează, singură, aproximativ un sfert din acest deficit de bunuri.

Dezechilibrul nu provine însă în principal din comenzile de pe platformele online. Datele arată că este vorba în primul rând de o dependență industrială.

Echipamentele electrice și utilajele domină importurile

Doar trei categorii au reprezentat în 2025 aproximativ 5,04 miliarde de euro, adică 55% din toate importurile României din China: echipamente electrice – 1,87 miliarde de euro; mașini și utilaje – 1,6 miliarde de euro; calculatoare și produse electronice – 1,57 miliarde de euro.

Urmează produsele din construcții metalice, cu 707 milioane de euro, cauciucul și masele plastice, produsele chimice, autovehiculele, textilele și produsele metalurgice. Importurile de automobile chinezești au ajuns singure la aproximativ 345 de milioane de euro.

România exportă lemn și componente, importă tehnologie

Principala categorie exportată de România în China în 2025 a fost lemnul și produsele din lemn, în valoare de 118 milioane de euro. Au urmat calculatoarele și produsele electronice, cu 115 milioane de euro, echipamentele electrice, cu 109 milioane, mașinile și utilajele, cu 96 de milioane, și produsele metalurgice, cu 68 de milioane de euro.

Primele cinci categorii însumează valori foarte mici în comparație cu importurile chinezești din aceleași sectoare. România ajunge astfel să exporte în mare parte resurse, componente și bunuri intermediare, în timp ce importă volume mult mai mari de produse industriale și tehnologice cu valoare ridicată. Exporturile românești au scăzut cu 0,6%, în timp ce importurile au crescut cu peste 16%.

Paradoxul României: deficitul total scade, cel cu China explodează

La nivelul întregii economii, România a reușit în 2025 să își reducă ușor deficitul comercial. Exporturile totale au crescut cu 4,2%, la 96,6 miliarde de euro, iar importurile au avansat cu 2,6%, la 129,35 miliarde de euro. Deficitul comercial a coborât cu aproximativ 673 de milioane de euro, la 32,74 miliarde.

În relația cu China s-a întâmplat exact invers: exporturile au stagnat, importurile au accelerat, iar deficitul a crescut cu peste un miliard de euro. O parte din importuri reprezintă utilaje și componente necesare companiilor românești și pot contribui la investiții și producție. Problema apare însă atunci când dezechilibrul persistă și se adâncește, iar economia nu reușește să construiască suficiente produse și companii capabile să intre pe piața chineză.

O posibilă portiță pentru exporturile românești

Un prim pas spre extinderea exporturilor a venit din sectorul agroalimentar. China a deschis accesul pentru anumite produse lactate românești, ceea ce permite companiilor eligibile să exporte inclusiv brânzeturi, lapte praf, produse din zer și alte produse obținute din lapte de vacă, oaie sau capră. Sunt discutate și oportunități pentru cereale și produse procesate din carne de porc.

Chiar și o creștere importantă a exporturilor agroalimentare ar avea însă nevoie de timp și de volume foarte mari pentru a modifica substanțial o diferență de 8,4 miliarde de euro. Miza reală este dezvoltarea unor exporturi cu valoare adăugată mai mare și accesul companiilor românești la piața chineză într-un moment în care fluxul în sens invers crește mult mai repede. În 2025, cifra care sintetizează cel mai bine dezechilibrul rămâne cea de 12,7 la 1: pentru fiecare euro de produse românești ajuns în China, aproape 13 euro de produse chinezești au intrat în România.

STB în insolvență: prețul biletului de 3 lei, considerat „neserios” de administratorul judiciar

Tribunalul București a admis cererea Societății de Transport București (STB) de intrare în insolvență, în calitate de debitor, și a desemnat un administrator judiciar provizoriu la solicitarea mai multor creditori. Consorțiul desemnat este format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL și CERES INSOLV SPRL. Remus Borza, managing partner la Euro Insol SPRL și parte din consorțiul desemnat, a explicat implicațiile procedurii, inclusiv posibilul impact asupra tarifelor de transport.

Potrivit acestuia, un preț al biletului pentru o călătorie de 3 lei este considerat „neserios” și „derizoriu” și nu acoperă costurile de exploatare. Remus Borza a precizat că va propune Consiliului General al Municipiului București majorarea tarifului măcar cu rata inflației. De asemenea, el consideră că gratuitățile și reducerile ar trebui reanalizate în funcție de veniturile beneficiarilor, menționând că actualul sistem acordă gratuitate integrală unor categorii cu pensii mai mari de 3.000-4.000 de lei.

Datorii și creditori: ANAF, principalul creditor

Amploarea creanțelor și a datoriilor STB, inclusiv cele către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), furnizorii de energie și de carburanți, urmează să fie cunoscută în aproximativ o lună. Creditorii au termen până pe 23 octombrie să își înregistreze declarațiile de creanță la grefa Tribunalului București, iar administratorul judiciar are termen până pe 11 noiembrie să le verifice. Pe 12 noiembrie este programată afișarea tabelului preliminar de creanțe, moment în care va fi cunoscut pasivul companiei. ANAF este creditorul majoritar, cu o creanță de 1,4 miliarde de lei.

Termen de un an pentru planul de reorganizare

Remus Borza estimează că un plan de reorganizare, implicit unul de rambursare a datoriilor, va fi finalizat în aproximativ un an, după soluționarea tuturor contestațiilor previzibile. El a explicat că, până când nu există un tabel definitiv de creanțe, nu poate fi propus un plan de reorganizare, iar etapa de contestații s-ar putea întinde pe 10-12 luni. Planul ar urma să includă un grafic de rambursare a creanțelor pe o perioadă de minimum 2-3 ani.

Administratorul judiciar a anunțat că va verifica toate contractele companiei, pentru a identifica eventuale disfuncționalități. „Vom începe să luăm la puricat toate contractele, pentru că or fi niște băieți deștepți care au prosperat în curtea STB-ului”, a declarat Remus Borza.

El a descris rolul administratorului judiciar ca fiind acela de a pune un diagnostic corect companiilor aflate în dificultate și de a aplica un tratament eficace care să le readucă în circuitul economic ca entități viabile, stabile, profitabile și de încredere.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat anterior că noua cerere de insolvență a STB a fost depusă cu nouă bibliorafturi atent verificate, după ce cererea inițială fusese respinsă.