„`html
Cererea de energie a urcat, miercuri seară, aproape de recordul verii, iar importurile au acoperit aproape o treime din necesar
În seara de miercuri, utilizarea energiei electrice în România a atins cote alarmante, apropiindu-se de recordurile din luna iunie a acestui an, în ciuda apelurilor venite din partea autorităților care îndemnau populația, companiile și instituțiile să își reducă consumul în orele de vârf. Aceasta a fost o manifestație concretă a efectelor temperaturilor extreme și a dificultăților de producție din interior, care au culminat cu un consum ce a depășit 7.700 MW, atingând aproape 7.675 MW la ora 20:03, conform datelor furnizate de Transelectrica.
În timp ce producția internă era de doar 5.321 MW, pentru a acoperi deficitul de 2.353 MW, România a fost nevoită să recurgă la importuri, acestea reprezentând aproximativ 31% din necesarul național. La ora 21:55, consumul a atins un maxim de 7.676 MW, iar producția a crescut ușor la 5.696 MW, importurile fiind reduse la 1.870 MW. Transelectrica a subliniat dificultățile întâmpinate în menținerea unui sistem electroenergetic stabil, aducând în discuție necesitatea continuării apelurilor pentru reducerea consumului energetic.
Condițiile de operare și apelurile autorităților
Potrivit Transelectrica, condițiile curente de operare sunt extrem de provocatoare, iar riscul izbucnirii unor avarii majore este gestionat cu maximă seriozitate. În acest context, operatorul național de electricitate a făcut apel la toți actorii economici și cetățenii să colaboreze pentru a reduce consumul în momentele de vârf. Această cerință a fost esențială în lumina actualei crize energetice, marcată nu doar de secetă, ci și de oprirea preventivă a Unității 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, care producea în mod normal circa 700 MW.
Între timp, Republica Moldova se confruntă cu o situație similară, cerând populației să facă economii semnificative la consumul de energie. Această criză își are rădăcinile în creșterile semnificative de temperatură și în instabilitățile actuale de producție, care afectează în mod direct alimentarea cu energie electrică a celor două țări.
Compararea consumului curent cu recordurile anterioare
În comparație cu recordurile anterioare, consistența consumului din seara de miercuri se află cu doar 295 MW sub cel mai înalt nivel atins în vara anului 2026, în data de 29 iunie, când consumul maxim a fost de 7.971 MW. Dimpotrivă, la 21 ianuarie 2026, s-a înregistrat un record de iarnă cu 9.213 MW. Aceste valori punctează o tendință de creștere accelerată în consumul de energie în perioadele de căldură extremă, din cauza unor condiții climatice severe.
La momentul de vârf, producția internă se susținea, în prim-plan, prin hidrocentrale, care aportau cea mai mare parte a energiei. Cu toate acestea, contribuția rețelei de producție eoliană rămânea scăzută, evidențiind un dezechilibru și o sensibilitate crescută a sistemului energetic național la variațiile climatice și la cererea de consum.
Evaluarea efectelor apelurilor de reducere a consumului
Apetitul ridicat pentru energie din seara de miercuri sugerează faptul că apelurile autorităților nu au generat efecte semnificative în direcția dorită. În ciuda cererilor repetate de reducere a consumului în acele ore critice, rezultatele nu au fost vizibile pe termen scurt. De asemenea, lipsa de date precise legate de consumul gospodăriilor, companiilor și instituțiilor face dificilă evaluarea impactului apelurilor de economisire.
Deși există o conștiință crescută asupra necesității de a acționa în beneficiul sistemului energetic, datele arată că, în această seară, cererea a atins din nou maxime îngrijorătoare fără a putea fi acoperită doar prin producția internă. Această situație subliniază urgența unei strategii integrate pentru a aborda problemele de sustenabilitate ale sistemului energetic românesc.
„`
