Eurostat: România, singura țară din UE care a diminuat investițiile în cercetare. Bulgaria înregistrează cea mai mare creștere.

0

Eurostat: România, singura țară din UE care a redus investițiile în cercetare. Bulgaria, cea mai mare creștere

Conform datelor recent publicate de Eurostat, România se distinge negativ în Uniunea Europeană, fiind singura țară care a înregistrat o scădere a alocărilor bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor în ultimele zece ani. În contrast, Bulgaria a demonstrat o performanță remarcabilă, având cea mai semnificativă creștere în acest sector. În 2025, România a avut alocări de doar 18,8 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, o valoare care marchează o scădere de 9,6% față de 2015, când aceste alocări se ridicau la 20,8 euro. Această situație subliniază o tendință alarmantă pentru inovația și progresul în România, în vreme ce alte state membre UE, cum ar fi Bulgaria, au înregistrat creșteri care ajung până la 495,5%.— un salt de la 15,5 euro la 92,3 euro pe cap de locuitor, demonstrând un angajament serios față de dezvoltarea cercetării și tehnologică.

La nivelul Uniunii Europene, totalul alocarilor pentru cercetare și dezvoltare a crescut semnificativ, atingând aproximativ 130,2 miliarde de euro în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 60,5% comparativ cu 2015. Aceasta reflectă eforturile statelor membre de a sprijini inovația, cu alocări medii de 288 euro pe locuitor în întreg blocul comunitar. Cele mai mari investiții s-au realizat în Luxemburg, cu 917,2 euro pe cap de locuitor, urmat de Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro).

În această lumină, este esențial de precizat că România rămâne printre țările cu cele mai scăzute alocări. Aproape că tripla această sumă este distribuită în alte state din UE, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la direcția și prioritățile dezvoltării naționale în domeniul cercetării. Această stagnare în investițiile de cercetare și dezvoltare va putea afecta grav viitorul economic și tehnologic al țării, având repercusiuni asupra competitivității internaționale.

Raportul evidențiază și o tendință mai largă în contextul în care 37,3% din fondurile totale pentru cercetare sunt destinate dezvoltării generale a cunoașterii, 9,5% pentru producția industrială și tehnologie, 6,7% pentru sănătate și 5,8% pentru apărare. Totuși, România este în continuare mult sub media Uniunii Europene, semnalând o oportunitate ratată în creșterea capitalului intelectual și a capacităților de inovare.

Aceste informații subliniază necesitatea urgentă pentru autoritățile române să revizuiască strategiile de alocare a fondurilor și împreună cu actorii din sectorul private să dezvolte un cadru propice pentru stimularea inovării, fără de care România ar putea rămâne în urmă în competiția globală.