Cum a reușit economia spaniolă să dea praf în ochi altor țări europene cu ajutorul imigranților și energiei verzi
Spania continuă să strălucească ca o economie cu cea mai rapidă creștere din zona euro, reușind să depășească din nou rivalele sale în al treilea trimestru al anului. Această performanță nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei combinații inteligente de politici care oferă lecții valoroase, contrazicând tendințele politice globale actuale. În perioada iulie-septembrie, economia spaniolă a crescut cu 0,6% de la un trimestru la altul, un ritm ușor mai lent decât în perioada anterioară, dar semnificativ mai mare decât media de 0,2% a zonei euro. Aceasta continuă un trend pozitiv care durează de mai mulți ani, conform raportărilor Reuters.
Recent, Fondul Monetar Internațional a clasat Spania drept cea mai rapidă economie avansată în creștere, majorând prognoza de creștere pentru 2025 la 2,9%, după o expansiune estimată de 3,5% în 2024. Aceste cifre sunt cu mult peste media prognozată pentru întregul bloc european, care se ridică la doar 1,2%. De asemenea, după o revizuire în sus a creșterii PIB-ului din trimestrul al doilea, economiștii estimează că economia spaniolă va avansa cu 3% în 2025, în contrast cu ratele de creștere de doar 0,6% în Germania, 0,7% în Italia și 0,6% în Franța, conform Comisiei Europene.
De la criză la redresare: cum a reușit Spania să se reinventeze
Creșterea solidă a economiei a contribuit la reducerea raportului datorie/PIB al Spaniei, care a scăzut de la 119% în 2020 la sub 102% anul trecut. FMI se așteaptă ca acest raport să scadă sub pragul de 100% până în 2030. Această transformare economică este cu atât mai impresionantă având în vedere că Spania a fost grav afectată de prăbușirea pieței imobiliare și de o criză bancară profundă în începutul anilor 2010. Boomul turismului, utilizarea eficientă a fondurilor europene post-pandemie și accentul pe servicii cu valoare adăugată mare au fost esențiale pentru revenirea economiei.
Un alt factor decisiv în această redresare economică este imigrația, gestionată cu atenție și orientată către nevoile pieței muncii. Spre deosebire de multe alte țări europene care adoptă politici restrictive, Spania consideră imigrația un atu. Potrivit Institutului Regal Elcano, majoritatea creșterii populației, de 8,2 milioane de persoane între 2000 și 2024, se datorează migrației internaționale nete. Fără acest aport, o țară cu o populație îmbătrânită ca Spania ar fi putut stagna demografic.
Imigrația, motor al creșterii economice
Premierul Pedro Sánchez a subliniat recent într-un interviu pentru The Guardian că imigrația reprezintă 25% din PIB-ul pe cap de locuitor al Spaniei și 10% din veniturile sistemului de securitate socială, dar doar 1% din cheltuielile publice. Agenția de rating Fitch arată că imigrația a contribuit la creșterea productivității și la ridicarea potențialului de creștere economică al țării, de la 1,4% la 2,0%. Această creștere este explicată prin faptul că fluxurile de imigranți au fost orientate către lucrători calificați și sectoare cu deficit de forță de muncă, beneficiind de un bazin larg de angajați vorbitori de spaniolă din America Latină.
Românii și ceilalți imigranți joacă un rol cheie în sectoare precum construcțiile, serviciile și agricultura, domenii care susțin o mare parte din creșterea PIB-ului spaniol.
Energia verde, o miză pentru viitor
Pe termen lung, un alt avantaj strategic al Spaniei este clima sa favorabilă energiei regenerabile. Țara și-a propus să atingă neutralitatea carbonului până în 2050, iar potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, investițiile masive în energie solară, eoliană și hidrogen verde vor genera creștere economică, locuri de muncă și inovație. Spania culege deja roadele acestei tranziții, având printre cele mai mici prețuri angro la electricitate din Europa.
Fiind al doilea cel mai mare producător de automobile de pe continent, Spania a atras investiții majore din partea companiilor Volkswagen, Chery și CATL, după lansarea, în 2020, a unui program de 5 miliarde de euro pentru atragerea producției de vehicule electrice și baterii. Se vehiculează că și gigantul chinez BYD ar putea investi curând.
Totuși, există și dificultăți. În aprilie, Spania a trecut prin cea mai mare pană de curent din Europa din ultimele două decenii. Deși nu s-a dovedit că energia regenerabilă a fost cauza, incidentul a evidențiat necesitatea modernizării infrastructurii energetice pentru a ține pasul cu tranziția.
Provocările rămase: locuințele scumpe și nemulțumirea socială
În ciuda performanțelor economice, Spania nu a fost ferită de tensiuni interne. Prețurile ridicate ale locuințelor îi exclud pe mulți tineri de pe piață, iar deși rata șomajului a coborât la cel mai scăzut nivel din 2008, aproape 2,5 milioane de oameni nu au încă un loc de muncă. Guvernul condus de Pedro Sánchez s-a confruntat și cu acuzații de corupție, respinse de oficiali, dar care au alimentat neîncrederea publicului.
Alegerea generală este programată pentru 2027, iar sondajele recente indică un avans modest al opoziției de centru-dreapta (PP) față de partidul socialist aflat la guvernare (PSOE).
Lecția Spaniei pentru restul Europei
Ultimul deceniu a demonstrat că Spania a reușit ceea ce multe economii europene încearcă fără succes: să crească productivitatea, să stimuleze imigrația calificată și să transforme energia verde într-un motor economic. Rămâne de văzut dacă restul Europei va urma același exemplu sau va continua să privească de la distanță modelul iberic, care a transformat o economie fragilă într-un reper de stabilitate și inovație.
În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Cu toate acestea, Sánchez nu s-a lăsat intimidat de președintele american, ba mai mult, și-a arătat fățiș antipatia față de Donald Trump de la începutul noului său mandat. Se pare că economia spaniolă a dat o lecție importantă rivalilor.
