Eurostat: România, singura țară din UE care a redus investițiile în cercetare. Bulgaria, cea mai mare creștere

Conform datelor recent publicate de Eurostat, România se distinge negativ în Uniunea Europeană, fiind singura țară care a înregistrat o scădere a alocărilor bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor în ultimele zece ani. În contrast, Bulgaria a demonstrat o performanță remarcabilă, având cea mai semnificativă creștere în acest sector. În 2025, România a avut alocări de doar 18,8 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, o valoare care marchează o scădere de 9,6% față de 2015, când aceste alocări se ridicau la 20,8 euro. Această situație subliniază o tendință alarmantă pentru inovația și progresul în România, în vreme ce alte state membre UE, cum ar fi Bulgaria, au înregistrat creșteri care ajung până la 495,5%.— un salt de la 15,5 euro la 92,3 euro pe cap de locuitor, demonstrând un angajament serios față de dezvoltarea cercetării și tehnologică.

La nivelul Uniunii Europene, totalul alocarilor pentru cercetare și dezvoltare a crescut semnificativ, atingând aproximativ 130,2 miliarde de euro în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 60,5% comparativ cu 2015. Aceasta reflectă eforturile statelor membre de a sprijini inovația, cu alocări medii de 288 euro pe locuitor în întreg blocul comunitar. Cele mai mari investiții s-au realizat în Luxemburg, cu 917,2 euro pe cap de locuitor, urmat de Danemarca (627,1 euro) și Germania (553,5 euro).

În această lumină, este esențial de precizat că România rămâne printre țările cu cele mai scăzute alocări. Aproape că tripla această sumă este distribuită în alte state din UE, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la direcția și prioritățile dezvoltării naționale în domeniul cercetării. Această stagnare în investițiile de cercetare și dezvoltare va putea afecta grav viitorul economic și tehnologic al țării, având repercusiuni asupra competitivității internaționale.

Raportul evidențiază și o tendință mai largă în contextul în care 37,3% din fondurile totale pentru cercetare sunt destinate dezvoltării generale a cunoașterii, 9,5% pentru producția industrială și tehnologie, 6,7% pentru sănătate și 5,8% pentru apărare. Totuși, România este în continuare mult sub media Uniunii Europene, semnalând o oportunitate ratată în creșterea capitalului intelectual și a capacităților de inovare.

Aceste informații subliniază necesitatea urgentă pentru autoritățile române să revizuiască strategiile de alocare a fondurilor și împreună cu actorii din sectorul private să dezvolte un cadru propice pentru stimularea inovării, fără de care România ar putea rămâne în urmă în competiția globală.

Șoc în SUA: 23.000 de locuri de muncă au dispărut în iulie, deși se estima o creștere de 100.000

În luna iulie a anului 2026, numărul locurilor de muncă din Statele Unite a înregistrat o scădere neașteptată de 23.000, surprinzând analiștii care preconizau o creștere de aproximativ 100.000 de locuri. Această discrepantă drastică între așteptări și realitate este comparabilă cu populația unui oraș mic și a generat îngrijorări asupra stării actuale a pieței muncii. Conform datelor furnizate de Biroul de Statistică a Muncii (BLS), această scădere a venit după ajustări care arată că, în lunile mai și iunie, s-au pierdut cu 103.000 de locuri de muncă mai mult decât s-a raportat inițial.

Revizuirea statisticilor pe piața muncii

Revizuirile continue ale statisticilor sugerează o imagine mult mai slabă a economiei decât se anticipa. De exemplu, cifra locurilor de muncă adăugate în luna mai a fost revizuită de la +129.000 la +63.000, iar datele pentru luna iunie au fost corectate de la +57.000 la +20.000. Aceste ajustări indică o pierdere cumulată de 103.000 de locuri de muncă, ceea ce atrage atenția asupra unei posibile stagnări economice.

Scăderea ratei șomajului și problemele subiacente

Deși rata șomajului a scăzut ușor de la 4,2% la 4,1%, această îmbunătățire a fost parțial influențată de decizia lucrătorilor de a părăsi forța de muncă. Numărul șomerilor a scăzut cu 178.000, însă forța de muncă civilă a scăzut cu 264.000, ajungând la 169.094 milioane. Această tendință sugerează că o parte considerabilă a scăderii ratei șomajului provine din retragerea oamenilor din căutarea unui loc de muncă în loc să obțină un nou loc de muncă.

Sectorele afectate și implicațiile pentru economie

În mod particular, trei sectoare au contribuit semnificativ la pierderile din luna iulie. Învățământul a înregistrat o pierdere drastică de 50.000 de posturi, în timp ce sectorul comercial a pierdut 19.000 de locuri de muncă, afectând în special depozitele, hipermarketurile și benzinăriile. De asemenea, activitățile financiare au scăzut cu 14.000 de locuri de muncă, ceea ce aduce pierderile totale ale sectorului la 121.000 de locuri de muncă de la vârful din mai 2025.

Consecințele pe termen lung ale fluctuațiilor pieței muncii

Cu o participație la forța de muncă care a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la 61,4%, și o rată de ocupare a populației de 58,9, trecem printr-un context economic complex. Vestea proastă este că aceste tendințe sugerează o deteriorare a caracteristicilor pieței muncii, iar numărul persoanelor care nu sunt active a crescut cu 381.000, ajungând la 106.189 milioane. În același timp, concedierile temporare au crescut cu 153.000, ridicând numărul total la 921.000.

În concluzie, fluctuațiile recente ale pieței muncii din SUA punctează o realitate economică care nu mai poate fi ignorată, prevăzând potențiale provocări economice pe termen lung care ar putea afecta stabilitatea socială și financiară a țării.

Guvernul a creat măsuri de siguranță pentru piața de energie electrică

Într-o încercare de a asigura stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, Guvernul României a adoptat vineri o hotărâre care îi permite operatorului de sistem Transelectrica să implementeze măsuri de siguranță temporare pe piața de energie electrică. Aceste măsuri sunt active până la 31 august și se aplică în funcție de evoluția consumului de energiei electrice și disponibilitatea resurselor.

Măsuri specifice adoptate

Printre măsurile create în acest cadru legal se numără activarea rezervelor tehnologice din unitățile de producție care utilizează combustibili alternativi. De asemenea, Transelectrica va putea să pornească grupurile de producție care se află în rezervă tehnică, să reducă sau să anuleze capacitatea de interconexiune pentru export și, ulterior, să limiteze schimburile de energie pe direcția export.

Un aspect crucial al acestor măsuri este că, în orele de vârf, consumatorii români au reușit să reducă utilizarea energiei electrice cu aproximativ 300 MW în raport cu proiecțiile, ceea ce contribuie la stabilizarea pieței, conform declarațiilor oficialilor de la Transelectrica.

Impact asupra consumatorilor

Prezentând aceste măsuri, autoritățile au asigurat că cetățenii nu vor fi afectați prin deconectări directe. De fapt, limita de consum va viza exclusiv marii consumatori industriali, iar aplicarea efectivă a măsurilor de limitare va depinde de evaluările tehnice ale sistemului electroenergetic. Guvernul a subliniat că consumatorii casnici sunt exceptați de la orice formă de limitare a consumului de energie.

Protejarea infrastructurii esențiale

În plus, măsurile sunt concepute astfel încât să protejeze infrastructura critică. Spitalele, serviciile de urgență și instalațiile esențiale vor beneficia de protecție, pentru a preveni orice impact negativ asupra sănătății publice sau asupra proceselor tehnologice critice.

Concluzie

Prin aceste intervenții, Guvernul arată că este pregătit să facă față provocărilor emergente în domeniul energetic, asigurând în același timp siguranța consumatorilor și a infrastructurilor esențiale. Transelectrica va fi responsabilă de comunicarea atenționărilor către marii consumatori cu minimum 24 de ore înainte de aplicarea efectivă a măsurilor.

„`html

Prețurile globale ale alimentelor, la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Indicele ONU arată că vremea afectează producția de grâu, în timp ce conflictele din Ucraina și Iran afectează exporturile și cresc prețurile. Recent, prețurile globale ale alimentelor au atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate. Condițiile meteorologice dificile, precum valurile de căldură de vară, alături de procesele geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu, contribuie semnificativ la creșterea costurilor pentru culturi, conform raportului publicat de The Guardian.

Indicele prețurilor produselor alimentare, elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a crescut în luna iulie 2026 la cel mai înalt nivel de la începutul anului 2023. Această creștere a fost cauzată în principal de creșterea rapidă a prețurilor la cereale, zahăr și ulei vegetal. Valurile de căldură au diminuat randamentele culturilor de grâu în mai multe țări importante producătoare, în timp ce prețurile zahărului au crescut din cauza preocupărilor legate de vremea extremă care afectează recoltele din Uniunea Europeană și impactul fenomenului climatic El Niño.

Impactul valurilor de căldură asupra agriculturii europene

Valul de căldură din luna iunie a avut un impact devastator asupra agriculturii europene, provocând pierderi estimative de aproximativ 2 miliarde de euro. Recolta de cereale a fost prevăzută la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani, un semn al perturbărilor cauzate de condițiile extreme.

În iulie, indicele FAO a crescut la 131,1 puncte, în comparație cu 130,3 puncte în luna precedentă. Aceasta a însemnat o creștere de 3,4% a prețurilor cerealelor, printre care o majorare de 5,8% a costurilor globale ale grâului, sporite de perturbările continue ale exporturilor din regiunea Mării Negre și deteriorarea infrastructurii de transport din cauza conflictelor dintre Rusia și Ucraina.

Creșterea prețurilor la zahăr și ulei vegetal

Prețurile zahărului au fost influențate cu 5,6% în luna iulie, FAO indicând că aceste creșteri sunt legate de temerile pricinuite de vremea nefavorabilă și noile reglementări din Brazilia privind cantitatea de etanol utilizată în benzină. De asemenea, cererea solidă din sectorul biodieselului din Indonezia a dus la o mărire de 2% a prețurilor uleiului vegetal, alături de o creștere a prețului țițeiului.

Consecințele conflictului din Iran

Conflictul din Iran a generat, de asemenea, o majorare a prețurilor alimentelor în ultimele luni, având în vedere că aproximativ o treime din producția globală de îngrășăminte tranzitează strâmtoarea Ormuz, un punct nodal pentru comerțul internațional.

Foametea acută și perspectivele viitoare

Într-un context atât de complicat, programul Alimentar Mondial al ONU a avertizat asupra faptului că aproximativ 50 de milioane de oameni ar putea fi expuși la foamete acută până la sfârșitul anului următor. Creșterea continuă a prețurilor alimentelor este doar un precursor al costurilor mai mari pe rafturi, care se vor transfera, inevitabil, asupra consumatorilor, afectând în special persoanele vulnerabile din punct de vedere alimentar.

„`

Comisia Europeană aprobă preluarea totală a eMAG de către Naspers

Comisia Europeană a dat, pe data de 7 august 2026, undă verde pentru preluarea integrală a eMAG de către grupul sud-african Naspers, prin intermediul Prosus, în urma deciziei lui Iulian Stanciu de a-și vinde în totalitate participația în cadrul acestui important retailer online din România. Această tranzacție marchează finalul unui parteneriat de 14 ani între antreprenorul român și Naspers, lăsând eMAG sub controlul exclusiv al conglomeratului internațional.

Detaliile tranzacției aprobate

Comisia a constatat că preluarea nu generează probleme de concurență, având în vedere că entitățile implicate nu funcționează pe aceleași piețe și că impactul asupra structurii acesteia este limitat. Tranzacția a fost înregistrată sub numărul M.12496 – Naspers/eMAG și a fost evaluată prin intermediul unei proceduri simplificate de control al concentrărilor economice.

Schimbarea de proprietate în cadrul eMAG

Documentele oficiale subliniază faptul că, până în prezent, controlul asupra eMAG a fost exercitat comun de Iulian Stanciu și Naspers, prin Prosus și MIH B2C Holdings. Odată cu finalizarea acestui nou acord, Naspers va deține în exclusivitate controlul asupra grupului eMAG, aducând o schimbare majoră în structura de conducere a companiei.

Iulian Stanciu iese din acționariat

Iulian Stanciu, care a preluat conducerea eMAG în 2009, a decis să vândă întreaga sa participație, echivalentă cu 11,77%, această decizie venind la 17 ani de la preluarea companiei și la 14 ani de la intrarea Naspers în acționariat. Deși valoarea exactă a tranzacției nu a fost dezvăluită, estimările jurnalului Financiar sugerează că pachetul de acțiuni ar putea valora în jur de 500 de milioane de euro.

Planurile de viitor pentru Naspers și eMAG

Organizația Prosus a anunțat că schimbarea acționariatului nu va afecta strategia de dezvoltare a eMAG, având un buget record de investiții de 1,2 miliarde de lei pentru anul fiscal curent. Din acești bani, o sumă semnificativă, între 700-800 de milioane de lei, va fi alocată logisticii și infrastructurii de livrare, în timp ce aproximativ 200 de milioane de lei vor fi investite în proiectele de inteligență artificială.

Performanța financiară a eMAG

În perioada aprilie 2025 – martie 2026, grupul eMAG a raportat o cifră de afaceri de 11,1 miliarde de lei, ușor în scădere față de 11,4 miliarde de lei în exercițiul anterior. Această scădere s-a datorat în parte ieșirii Tazz din grup, serviciile de livrare fiind vândute către Wolt. Pe platforma eMAG România, valoarea vânzărilor a crescut, atingând aproximativ 10,6 miliarde de lei.

Concluzie

Decizia Comisiei Europene de a aproba această preluare finalizează o etapă importantă în evoluția eMAG, cu Naspers/Prosus preluând în mod exclusiv controlul, după un parteneriat de lungă durată cu Iulian Stanciu. Această schimbare deschide noi oportunități pentru dezvoltarea eMAG, ce se va concentra pe extinderea logisticii și tehnologiei prin investiții semnificative în viitor.

Noile sisteme de tarifare a rovinietei și TollRo

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat implementarea unor schimbări importante în sistemul de tarifare pentru utilizarea drumurilor din România. Astfel, începând cu data de 31 august 2026, va deveni operațional Sistemul de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR), concomitent cu introducerea sistemului TollRo destinat exclusiv camioanelor cu o masă totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone. Este esențial de menționat că aplicarea efectivă a noilor tarife se va face de la 1 octombrie 2026.

Detalii privind implementarea noilor sisteme

Noile reglementări aduc modificări semnificative în modul de colectare a tarifelor pentru utilizarea drumurilor naționale și autostrăzilor. STRR va fi implementat pe domeniul SETRE România și va permite o gestionare mai eficientă a taxelor de drum, în timp ce sistemul TollRo va înlocui rovinieta clasică, oferind un model bazat pe utilizare efectivă, adică „plătești cât circuli”. Această abordare vizează o mai bună administrare a costurilor pentru proprietarii de vehicule grele care circulă pe drumurile din țară.

Transparență și interoperabilitate

Conform legislației în vigoare, mai precis art. 11 alin. (2) din Legea nr. 226/2023, modificată prin Legea nr. 103/2026, se va asigura interoperabilitatea sistemului românesc cu celelalte sisteme de tarifare electronică din Uniunea Europeană, operând prin intermediul Serviciului European de Taxare Rutieră (SETRE). Această interoperabilitate va deveni efectivă începând cu 15 ianuarie 2027, facilitând astfel circulația internațională a vehiculelor și simplificând procesul de plată a taxelor în întreaga Europă.

Impactul asupra utilizatorilor de drum

Pentru utilizatorii de autoturisme și vehicule ușoare din categoria A, structura taxei de drum se va menține neschimbată și va continua să funcționeze pe baza unei structuri temporale. Aceasta înseamnă că aceste vehicule vor plăti tarife în funcție de perioada de utilizare. În contrast, camioanele și vehiculele grele vor beneficia de un sistem modern de tarifare, care se aliniază tendințelor actuale de utilizare echitabilă a infrastructurii rutiere, adaptând astfel tarifele la nivelul real de utilizare al drumurilor.