Acasă Blog Pagina 15

Reactorul de la Cernavodă, posibil repornit în jurul datei de 15 noiembrie

0
Reactorul de la Cernavodă, posibil repornit în jurul datei de 15 noiembrie

Reactorul de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie

Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele privind evoluția debitului Dunării se mențin, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Ambele unități ale centralei sunt oprite din cauza nivelului scăzut al fluviului, pe fondul secetei severe.

„Undeva în jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de față se mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, debitul Dunării a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni, însă acest lucru nu permite, deocamdată, repornirea reactorului. Ministrul a apreciat că aproximativ două săptămâni reprezintă un termen realist, dar a avertizat că modificarea prognozelor ar putea întârzia sau devansa reluarea funcționării.

Oprirea controlată a celor două unități

Unitatea 1 a centralei a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Înainte de oprire, centrala de la Cernavodă asigura aproximativ 20% din energia electrică produsă pentru Sistemul Energetic Național.

Ministrul Energiei a declarat că măsurile hidrotehnice analizate începând din vară pentru suplimentarea apei la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au avut rezultatele așteptate. „Oarecum lucrurile au înghețat”, a spus Chisăliță, explicând că printre soluțiile discutate se numără devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala, pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei.

Ministrul a anunțat că va merge la Cernavodă în această săptămână pentru a vedea situația de la fața locului.

Nuclearelectrica menține reactoarele în oprire sigură

Nuclearelectrica anunța la începutul lunii că ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă rămân oprite, iar reluarea producției de energie electrică depinde de creșterea nivelului Dunării. Compania a anunțat duminică, 11 octombrie, că Unitățile 1 și 2 sunt menținute în stare de oprire sigură și că nu există riscuri pentru securitatea nucleară. Situația afectează însă una dintre principalele surse de energie electrică ale României.

O copilărie din Timișoara, transpusă într-un spectacol

0
O copilărie din Timișoara, transpusă într-un spectacol

Un spectacol autobiografic despre copilărie și devenire, pe scena din Timișoara

Bogdan Cotîrță Gruicin aduce în fața publicului un performance autobiografic intitulat „Strada Labirint Et. 4 – povestea unor blugi rupți cu intenție”, o lucrare scenică despre copilărie, despre devenire și despre sunetele care însoțesc viața fiecăruia. Spectacolul va fi prezentat în 7 și 8 noiembrie, de la ora 20, la It – a space for it, iar accesul publicului este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Strada Labirint, punctul de plecare al unei călătorii artistice

Strada Labirint din Timișoara devine punctul de plecare al unei călătorii artistice personale, în care amintirile, oamenii și locurile se împletesc cu muzica și storytellingul. Performance-ul urmărește, în ordine cronologică, oamenii, ideile și locurile care au contribuit la formarea artistului, punându-le în legătură cu sunetele care le-au însoțit.

O poveste despre copilărie și transformare

Artistul descrie proiectul ca pe o poveste despre copilărie, despre devenire și transformare, despre ideile cu care s-a întâlnit și sunetele care le-au însoțit. „Aceasta este o poveste despre copilărie, despre devenire și transformare, despre ideile cu care m-am întâlnit și sunetele care le-au însoțit. Este o poveste despre strada mea și oamenii ei, o poveste despre mine: cum s-au întâmplat lucrurile, în ce ordine și unde”, spune Bogdan Cotîrță Gruicin.

Muzică și storytelling într-o singură formulă artistică

Spectacolul îmbină muzica și storytellingul într-o formulă artistică ce explorează memoria personală și felul în care experiențele, întâlnirile și spațiile în care creștem ne influențează devenirea. Bogdan Cotîrță Gruicin semnează integral textul, muzica și interpretarea performance-ului.

Cine este artistul

Născut și crescut în Timișoara, Bogdan Cotîrță Gruicin activează în proiectul solo Bob Ramanka, este membru al trupei Melting Dice și fondator al platformei Muzicon. Preocupările sale artistice includ sunetele experimentale, spoken word-ul, muzica ambientală cinematică și ritmurile down-tempo. Aceste direcții se întâlnesc în „Strada Labirint Et. 4”, un proiect care transformă experiențele personale într-o formă de expresie artistică aflată la granița dintre muzică, povestire și explorare sonoră.

Susținere pentru creație

Creația artistică a fost realizată printr-o finanțare acordată în cadrul programului „Energie! Burse de creație”, susținut de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.

Aeroportul Cluj: 12 porți automate de frontieră, investiție de peste 12 milioane lei

0
Aeroportul Cluj: 12 porți automate de frontieră, investiție de peste 12 milioane lei

Porți automate de control al frontierei pe Aeroportul Cluj: investiție de peste 12 milioane de lei

Aeroportul Cluj a fost dotat cu 12 porți automate pentru controlul frontierei, într-o investiție care depășește 12 milioane de lei. Potrivit Consiliului Județean Cluj, valoarea exactă a proiectului este de 12.084.739 de lei, fără TVA, iar echipamentele au fost furnizate de compania SITA.

Șase dintre porți au fost instalate în Terminalul Plecări, pentru pasagerii din Uniunea Europeană care călătoresc către destinații din afara spațiului Schengen. Celelalte șase se află în Terminalul Sosiri și sunt destinate pasagerilor care sosesc din țări non-Schengen.

Sistemul Automated Border Control (ABC) utilizează verificarea biometrică și citirea securizată a documentelor electronice de călătorie. Verificările se efectuează automat, sub supravegherea personalului Poliției de Frontieră, iar sistemul permite controlul identității pasagerilor eligibili. Scopul investiției este reducerea aglomerației și creșterea capacității de procesare a pasagerilor.

Aeroportul Cluj dispune și de sistemul de aterizare instrumentală ILS CAT III, destinat operațiunilor în condiții de vizibilitate foarte redusă. Potrivit administrației aeroportuare, acesta poate contribui la reducerea anulărilor și redirecționărilor zborurilor în perioadele cu ceață densă, în funcție de aeronave, operatori și calificarea echipajelor.

În 2025, Aeroportul Internațional Cluj-Napoca a înregistrat un record de trafic: peste 3,5 milioane de pasageri, în creștere cu aproximativ 10% față de 2024. Reprezentanții CJ Cluj precizează că aeroportul din Cluj-Napoca este al doilea din România, după București-Otopeni, atât în privința numărului de pasageri, cât și a mișcărilor de aeronave.

Ce competențe le trebuie studenților pentru piața muncii. Concluziile unui proiect UVT

0
Ce competențe le trebuie studenților pentru piața muncii. Concluziile unui proiect UVT

Ce competențe trebuie să își dezvolte studenții pentru piața muncii. Concluziile unui proiect UVT

Universitatea de Vest din Timișoara a încheiat un proiect prin care 276 de studenți au participat la activități de formare, stagii de practică și programe de învățare în mediul profesional. Studiile realizate arată că absolvenții trebuie să își dezvolte nu doar cunoștințele de specialitate, ci și capacitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii și de a lucra în echipă.

Proiectul „Calitate, eficacitate și relevanță pentru piața muncii în universități. Demersuri inovative pentru programe de învățare la locul de muncă pentru studenți” a urmărit să îi apropie pe studenți de mediul profesional încă din timpul facultății. În cadrul său, 273 de studenți au urmat stagii de practică, iar șapte au finalizat programe de internship. Alți 30 au participat la activități de job-shadowing, prin care au observat cum se desfășoară activitatea într-un mediu profesional.

Proiectul a inclus 57 de acorduri de parteneriat cu organizații din mediul socio-economic. În total, 276 de studenți au fost incluși în grupul-țintă, iar 274 au finalizat un curs. De asemenea, 124 de studenți au participat la ateliere de orientare și dezvoltare a abilităților socio-emoționale, iar 100 au luat parte la sesiuni de tutorat și formare. Au fost formați și zece tutori de reziliență.

Gândirea critică, competența cu cea mai mare prioritate

Cercetările din proiect au vizat șapte domenii, printre care angajabilitatea absolvenților, competențele profesiilor viitorului și integrarea competențelor transversale în programele universitare. Concluziile prezentate la conferința finală arată că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale schimbă sarcinile de lucru, instrumentele folosite și modul în care angajații colaborează. Tot mai multe profesii presupun atât cunoștințe de specialitate, cât și capacitatea de a interpreta date și de a lua decizii argumentate.

Într-o evaluare realizată prin metoda Q-sort, cadrele didactice au identificat gândirea critică drept competența cu cea mai mare prioritate, cu un scor mediu de 2,04. Au urmat rezolvarea problemelor complexe (1,29), învățarea continuă (1,00), gândirea analitică (0,88) și adaptabilitatea (0,54). La celălalt capăt al clasamentului s-au situat inteligența interculturală (-1,21), motivația intrinsecă (-0,96), utilizarea platformelor de colaborare digitală (-0,88), oferirea de feedback constructiv (-0,83) și ascultarea activă (-0,67).

Dificultățile trecerii de la facultate la job

Studiile au evidențiat și dificultăți întâlnite la trecerea de la pregătirea universitară la activitatea profesională: aplicarea cunoștințelor în situații reale, luarea deciziilor fără îndrumare permanentă, comunicarea și integrarea în echipă, asumarea responsabilității și adaptarea la feedback. Pentru a răspunde acestor nevoi, universitățile trebuie să actualizeze periodic conținutul disciplinelor, să includă proiecte inspirate din situații profesionale reale și să evalueze nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea studenților de a le aplica.

Unul dintre partenerii de practică a subliniat importanța contactului cu mediul profesional încă din timpul facultății. „Din punctul nostru de vedere, partea de instruire, oricât de mult și-ar dori o companie să o facă, nu poate fi susținută întotdeauna la locul de muncă, pentru că nu există suficiente resurse, timp și răbdare. Atunci când aceste lucruri se întâmplă în cadrul universității, este o plus valoare cu adevărat remarcabilă”, a declarat Cătălin Găletușe, business development manager la Marsh România. El a adăugat că studenții trebuie să înțeleagă că dincolo de sălile de curs există un mediu de business cu provocări, „frumos, dar foarte dur”, pentru care trebuie să fie pregătiți, și că întâlnirile cu manageri le oferă încrederea necesară la intrarea pe piața muncii.

Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Educație și Ocupare. Valoarea totală a fost de 4.913.501,08 lei, dintre care 4.815.231,06 lei au reprezentat cofinanțarea Uniunii Europene. Timp de doi ani, activitățile de practică, formare și cercetare au urmărit să apropie pregătirea universitară de cerințele pieței muncii.

Acțiunile tehnologice cresc din nou. Ce a schimbat anunțul Anthropic

0
Acțiunile tehnologice cresc din nou. Ce a schimbat anunțul Anthropic

Anunțul Anthropic readuce optimismul pe piețele tehnologice

Acțiunile companiilor tehnologice au înregistrat creșteri semnificative pe bursele internaționale după ce Anthropic, compania care dezvoltă asistentul de inteligență artificială Claude, a făcut publice planurile sale de listare la bursă. Investitorii au reacționat pozitiv la rezultatele financiare prezentate, care indică o creștere rapidă a veniturilor companiei.

Potrivit Financial Times, indicele american Nasdaq 100, care urmărește evoluția celor mai mari 100 de companii nefinanciare listate pe bursa Nasdaq, a crescut luni cu 1,1%. Avansul a venit după ce Anthropic a prezentat date financiare ce arată o creștere rapidă a veniturilor în prima jumătate a anului 2026 și disponibilități de numerar de 112 miliarde de dolari.

Informațiile au redus o parte din îngrijorările investitorilor privind capacitatea companiilor din domeniul inteligenței artificiale de a transforma investițiile uriașe în afaceri profitabile. În lunile anterioare, acțiunile din sectorul tehnologic au trecut prin fluctuații importante din cauza costurilor ridicate ale dezvoltării infrastructurii necesare inteligenței artificiale.

Bursele asiatice, în fruntea creșterilor

Cele mai importante creșteri de marți au fost înregistrate pe bursele asiatice, unde companiile producătoare de semiconductori au atras din nou interesul investitorilor. Indicele Kospi, care urmărește evoluția principalelor companii listate la bursa din Coreea de Sud, a urcat cu până la 5%, înainte ca avansul să se reducă la aproximativ 3%.

Acțiunile producătorului de cipuri SK Hynix au crescut cu 5,2%, iar cele ale Samsung au avansat cu 4,2%. În Japonia, indicele Nikkei 225, principalul indicator al Bursei din Tokyo, a crescut cu 1,7%, susținut și de avansul acțiunilor SoftBank, companie cu investiții importante în sectorul tehnologic.

Optimism returnat, dar întrebări rămân

Înaintea acestor creșteri, fondurile de investiții și alți mari investitori deveniseră mai precauți în privința companiilor din domeniul inteligenței artificiale. Analiștii BNP Paribas, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa, au descris creșterile recente drept un semn al revenirii optimismului legat de inteligența artificială.

Cu toate acestea, investitorii încearcă în continuare să stabilească dacă veniturile tot mai mari ale companiilor justifică prețurile ridicate ale acțiunilor și cheltuielile considerabile pentru dezvoltarea tehnologiei.

Ce urmăresc piețele în perioada următoare

Atenția piețelor se îndreaptă acum către rezultatele financiare ale SK Hynix și Samsung, care ar putea oferi noi indicii despre cererea de cipuri și echipamente pentru inteligența artificială. Investitorii așteaptă, de asemenea, următoarea decizie a Rezervei Federale a SUA privind dobânzile, care poate influența costurile de finanțare ale companiilor.

Un alt factor urmărit este rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite, care poate influența politicile economice și evoluția burselor.

PMT cedează terenul pentru parcarea supraetajată a CJT. Lucrările, la anul

0
PMT cedează terenul pentru parcarea supraetajată a CJT. Lucrările, la anul

Primăria Timișoara cedează terenul pentru parcarea multietajată de la Spitalul Județean

Proiectul parcării multietajate promis de Consiliul Județean Timiș la Spitalul Județean Timișoara avansează. Primăria Timișoara a acceptat parteneriatul cu CJT și va pune la dispoziție un teren de 9.700 de metri pătrați pe strada Arieș, în timp ce administrația județeană va finanța și construi parcarea.

În baza parteneriatului, municipalitatea contribuie cu terenul, iar CJT va avea responsabilitatea pentru proiectare, execuția lucrărilor și, ulterior, operarea parcării. Viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău, a declarat că primăria a emis certificatul de urbanism și propune parteneriatul prin care pune la dispoziție terenul pentru această investiție, de care au nevoie pacienții, aparținătorii și personalul medical. Potrivit acestuia, conducerea Consiliului Județean Timiș și-a anunțat intenția de a începe construcția în 2027, iar municipalitatea face ce ține de ea pentru ca acest calendar să fie respectat.

Amplasamentul ales, după mai multe controverse

Deși ambele instituții au fost de acord cu parteneriatul, au existat controverse privind terenul care urma să fie cedat de primărie. În final, noua parcare va fi construită pe strada Arieș, pe un teren situat între Casa Tineretului și restaurantul McDonald’s, lângă parcul de la stadion.

Participarea primăriei nu va fi una benevolă în totalitate: municipalitatea va primi o parte din profitul obținut din exploatarea parcării. Reprezentanții instituției precizează că Municipiul Timișoara va deveni coproprietar al investiției, cu o cotă stabilită în funcție de valoarea terenului pus la dispoziție, raportată la valoarea totală a contribuțiilor celor două instituții, și va avea dreptul la o parte din profit proporțională cu această cotă de proprietate.

Un teren respins în vară

În luna iulie, Consiliul Județean Timiș solicitase preluarea unui teren din apropierea ștrandurilor de pe bulevardul Liviu Rebreanu, însă Primăria a respins varianta, argumentând că suprafața este încadrată ca spațiu verde protejat prin Planul Urbanistic General. Ulterior, municipalitatea a propus două amplasamente alternative, iar Consiliul Județean a ales terenul de pe strada Arieș, unde se află deja o parcare, dar și piața volantă.

Tot în iulie au apărut noi controverse, după ce primarul Dominic Simonis a susținut că administrația județeană aștepta de aproape o lună un răspuns din partea primăriei privind terenul ales. La rândul său, Primăria Timișoara a transmis că a sprijinit proiectul încă de la început și că răspunsul oficial urma să fie transmis.

Fosta manageră a Spitalului Municipal Timișoara, trimisă în judecată pentru fals

0
Fosta manageră a Spitalului Municipal Timișoara, trimisă în judecată pentru fals

Trei angajate ale Spitalului Municipal Timișoara, trimise în judecată pentru fals în acte

Trei persoane cu funcții de conducere în cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara au fost trimise în judecată pentru fals intelectual în formă continuată. Potrivit procurorilor, acestea ar fi semnat 22 de decizii de încetare a contractelor de muncă, în care ar fi fost consemnate date nereale.

Cele trei inculpate ocupau funcțiile de manager interimar, șef al Biroului de Resurse Umane și șef al Serviciului Juridic din cadrul unității medicale.

Anchetatorii susțin că, în 14 martie 2025, cele trei ar fi semnat deciziile de încetare a contractelor individuale de muncă pentru 22 de salariați, menționând în documente că acestea fuseseră emise în 11 martie 2025. Data ar fi fost consemnată astfel încât încetările contractelor să poată intra sub incidența prevederilor unei ordonanțe de urgență din 6 martie 2025.

Procurorii arată că cele trei ar fi cunoscut prevederile legale care suspendau, până la 31 decembrie 2025, încetarea contractelor de muncă pentru personalul contractual plătit din fonduri publice care îndeplinea condițiile de pensionare și pentru care fusese emisă decizia de pensionare.

În plus, una dintre inculpate, în calitate de șef al Biroului de Resurse Umane, ar fi înregistrat cele 22 de decizii în REVISAL, deși ar fi cunoscut caracterul fals al documentelor, susțin procurorii.

Dosarul a fost instrumentat de polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub coordonarea procurorului de caz. În luna august, în cadrul anchetei au fost efectuate percheziții la sediul spitalului și percheziții informatice asupra dispozitivelor ridicate, fiind audiate numeroase persoane vătămate și martori.

Captură record la Giurgiu: haine contrafăcute de peste 18,7 milioane de lei confiscate

0
Captură record la Giurgiu: haine contrafăcute de peste 18,7 milioane de lei confiscate

Captură record la Giurgiu: peste 63.000 de articole contrafăcute, confiscate de polițiștii de frontieră

Polițiștii de frontieră din Giurgiu au descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui automarfar, aproximativ 64.000 de articole vestimentare, de încălțăminte și de marochinărie purtând denumirea unor mărci protejate, despre care există suspiciunea că sunt contrafăcute. Valoarea totală estimată a bunurilor depășește 18,7 milioane de lei.

Acțiunea a avut loc sâmbătă, în cadrul unei acțiuni de tip BLITZ, când polițiștii de frontieră au oprit pentru control, în zona DN5, un automarfar înmatriculat în România, care transporta textile. Vehiculul circula pe ruta Turcia–România și era condus de un cetățean turc în vârstă de 49 de ani.

În urma verificării documentelor de călătorie, a consultării aplicației e-DAC și a analizării documentelor care însoțeau marfa, polițiștii au constatat că valoarea declarată a mărfurilor nu justifica costurile de transport, astfel că au decis efectuarea unor verificări suplimentare. Totodată, în timpul controlului s-a observat că șnurul asigurător al semiremorcii nu era introdus prin sistemul de închidere.

După deschiderea semiremorcii, polițiștii au găsit, în saci de culoare albă, o cantitate considerabilă de bunuri susceptibile a fi contrafăcute. A fost constituită o echipă mixtă de control, formată din polițiști de frontieră din cadrul Sectorului și Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, precum și din lucrători vamali ai Biroului Vamal de Interior Giurgiu și ai Serviciului Echipe Mobile Giurgiu, din cadrul Direcției Regionale Vamale București, pentru un control amănunțit al automarfarului.

În urma verificărilor au fost identificate 63.901 de articole vestimentare, de marochinărie și de încălțăminte, toate inscripționate cu denumirea unor mărci protejate, cu o valoare estimată de 18.740.390 de lei. Întreaga cantitate de bunuri a fost reținută de lucrătorii vamali în vederea continuării cercetărilor.

Polițiștii de frontieră au întocmit un dosar penal pentru infracțiunea de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, urmând ca, la finalizarea acestuia, să fie propuse soluții legale prin unitatea de parchet.

Două obstacole pe Secțiunea 4 Sibiu – Pitești: tunelul Momaia și ieșirea spre DN73G

0
Două obstacole pe Secțiunea 4 Sibiu – Pitești: tunelul Momaia și ieșirea spre DN73G

Două etape mai despart deschiderea Secțiunii 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești

Deschiderea circulației pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, depinde de îndeplinirea a două condiții: testele finale ale tunelului Momaia și finalizarea descărcării din autostradă către DN73G. Informația a fost prezentată de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, pe șantierul Secțiunii 4 se desfășoară verificări ale sistemelor de monitorizare și intervenție instalate în tunelul Momaia, care are o lungime de 1.350 de metri. Peste 2.500 de puncte de monitorizare – senzori și camere inteligente, fixe și mobile – permit identificarea incidentelor și a obiectelor aflate pe carosabil. În funcție de situație, sistemele pot declanșa automat măsuri de siguranță, inclusiv închiderea uneia dintre benzi sau a întregii galerii.

În paralel, continuă lucrările la descărcarea din autostradă către DN73G, unde stadiul fizic a depășit 80%. Drumul județean care asigură legătura a fost preluat în administrarea CNAIR și reclasificat ca drum național.

Testele cu ISU, programate la finalul lunii noiembrie

Conform directorului general al CNAIR, testele finale ale tunelului, programate împreună cu ISU, sunt prevăzute pentru sfârșitul lunii noiembrie. Toate sistemele trebuie verificate, iar condițiile pentru circulația în siguranță trebuie îndeplinite înainte de deschidere.

„Punem siguranța participanților la traficul rutier pe primul loc”, a transmis Cristian Pistol.

CNAIR anunțase anterior că testează sistemele de monitorizare și siguranță din tunelul Momaia înainte de deschiderea circulației, programată pentru acest an.

Contract de 1,678 miliarde de lei și aproximativ 54 de kilometri de autostradă

Tronsonul a fost construit de compania austriacă PORR, în baza unui contract de 1,678 miliarde de lei fără TVA. După deschidere, se va putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din cei 122 ai Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Coșul pentru un trai decent s-a scumpit. Câți bani cheltuiește lunar o familie

0
Coșul pentru un trai decent s-a scumpit. Câți bani cheltuiește lunar o familie

Coșul minim pentru un trai decent a crescut la 11.668 lei pe lună pentru o familie cu doi copii

O familie formată din doi adulți și doi copii are nevoie de 11.668 de lei pe lună pentru un trai minim decent în România, arată actualizarea pentru 2026 a coșului minim de consum, realizată de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România. Suma este cu 298 de lei mai mare decât în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 2,6%.

Calculul a fost actualizat pe baza indicilor de preț comunicați de Institutul Național de Statistică pentru septembrie 2026, comparați cu aceeași lună din 2025. Pentru familia de referință, necesarul lunar a urcat de la 11.370 de lei în 2025 la 11.668 de lei în acest an.

Cât au nevoie celelalte tipuri de gospodării

În cazul unei familii cu doi adulți și un copil, coșul minim de consum este estimat la 9.574 de lei lunar, iar doi adulți fără copii ar avea nevoie de 7.150 de lei. Pentru o persoană adultă care locuiește singură, necesarul lunar este estimat la 4.407 lei, în timp ce salariul minim net actual este de 2.699 de lei.

Unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri

Pentru familia cu doi copii, cea mai mare componentă a bugetului este cea aferentă locuinței, estimată la 3.105 lei lunar. Alimentația presupune 2.429 de lei, iar îmbrăcămintea și încălțămintea, 1.143 de lei. Fondul de economii al familiei este calculat la 1.061 de lei, cheltuielile curente cu locuința la 977 de lei, iar educația și cultura la 921 de lei.

Procentual, cele mai importante majorări față de anul trecut apar la îngrijirea sănătății, cu 8,3%, educație și cultură, cu 8%, servicii, cu 6,7%, și cheltuielile cu locuința, cu 5,9%. Costul asociat achiziției unei locuințe a scăzut însă cu 1,9%, de la 3.166 la 3.105 lei. Autorii explică evoluția prin reducerea dobânzii anuale efective medii de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026, efect care a compensat creșterea prețurilor locuințelor și deprecierea leului față de euro.

Ce acoperă, de fapt, „traiul minim decent”

Coșul calculat nu include doar cheltuielile strict necesare supraviețuirii, precum hrana și locuința. Conceptul acoperă și îmbrăcămintea, igiena personală, educația, sănătatea, transportul, comunicațiile, recreerea și cheltuielile neprevăzute. În cazul familiei de referință, metodologia pornește de la ipoteza că ambii adulți sunt salariați și că cei doi copii beneficiază de alocații de stat, astfel încât cele două salarii, împreună cu cele două alocații, ar trebui să acopere valoarea coșului lunar.

Salariul minim decent, estimat la 5.542 lei net

Pornind de la această metodologie, analiza estimează pentru 2026 un „salariu minim decent” de 5.542 de lei net, echivalent cu 9.473 de lei brut. Calculul presupune o familie cu doi adulți plătiți fiecare cu salariul minim și doi copii care primesc alocație. Valoarea estimată este cu 2,8% mai mare decât cea din 2025, când nivelul calculat era de 5.393 de lei net.

Salariul minim net actual, de 2.699 de lei pe lună, reprezintă 48,7% din cei 5.542 de lei estimați ca necesari pentru fiecare adult în scenariul familiei de referință. Diferența s-a redus față de 2018, când salariul minim net acoperea numai 35,2% din nivelul calculat pentru un trai decent, însă convergența din ultimii ani a fost lentă.

Salariul mediu se apropie de pragul calculat

Situația este diferită în cazul salariului mediu. Analiza estimează pentru 2026 un salariu mediu net de 5.450 de lei, reprezentând 98,3% din nivelul considerat necesar pentru un trai minim decent. Actuala formulă de stabilire a salariului minim face însă dificilă recuperarea rapidă a decalajului: potrivit estimării, chiar și într-un scenariu optimist, salariul minim nu ar ajunge la nivelul calculat drept decent înainte de 2050, în timp ce un scenariu mai realist ar împinge momentul până în jurul anului 2075.