România, pe ultimul loc în UE la colectarea TVA

Comisia Europeană a publicat recent ediția 2025 a raportului „VAT gap in Europe”, un document esențial care măsoară diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel efectiv colectat în fiecare stat membru al Uniunii Europene. Din păcate, România continuă să se situeze pe ultimul loc în acest clasament, cu un gap de 30%, ceea ce reflectă o situație alarmantă în ceea ce privește eficiența colectării impozitelor. Gabriel Biriș, consultant fiscal, a subliniat această realitate dură, afirmând că „RO e-Degeaba! Stat capturat”, evidențiind astfel gravitatea problemei.

Conform raportului, România pierde anual sume colosale din cauza necolectării TVA, iar acest aspect devine din ce în ce mai îngrijorător în contextul deficitului bugetar. Specialiștii sugerează că măsuri precum extinderea mecanismului de taxare inversă în sectoarele cu risc ridicat, consolidarea controalelor antifraudă și îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale ar putea contribui la o colectare mai eficientă.

Un gap de 30% care nu se îmbunătățește

România rămâne singurul stat membru care se află în jurul pragului de 30% în privința gap-ului de TVA, iar perspectivele pe termen scurt nu indică schimbări semnificative. Fără o eficientizare reală a procesului de colectare, acest decalaj continuă să reprezinte una dintre cele mai mari vulnerabilități fiscale ale țării. Previziunile Comisiei Europene sugerează un gap de 29,5% pentru anul precedent, iar datele sunt adesea întârzieri în a fi publicate.

La nivel european, pierderile totale din necolectarea TVA se ridică la 128 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9,5% din VTTL. România se află astfel mult peste media Uniunii Europene, iar Malta, cu un gap de 24,2%, este singura țară care se apropie de această situație. Majoritatea statelor membre au un gap sub 10%, iar cele mai performante, precum Austria, Finlanda și Cipru, înregistrează decalaje între 1% și 3,3%.

Digitalizarea, o soluție insuficientă

În ciuda măsurilor de digitalizare implementate în ultimii ani, cum ar fi SAF-T, e-Factura sau sistemul e-Transport, România a avut cea mai slabă performanță în colectarea TVA la nivelul Uniunii Europene. Raportul Comisiei Europene a revizuit și datele pentru anii anteriori, ajustând gap-ul României pentru 2022 de la 30,6% la 26,7%. Aceste modificări sunt rezultatul recalculărilor privind baza teoretică de TVA și actualizărilor statistice în conturile naționale.

Comisia semnalează dificultăți legate de calitatea datelor utilizate pentru estimarea TVA nedeductibile, ceea ce afectează nivelul de încredere al calculelor. În plus, evoluțiile economice din 2023, cum ar fi creșterea PIB-ului de 2,4% și scăderea inflației, ar trebui teoretic să sprijine conformarea fiscală, însă decalajul de TVA continuă să crească.

Modificări fiscale fără impact vizibil

În 2023, România a modificat structura cotelor de TVA, introducând o cotă standard pentru băuturile nealcoolice și majorând TVA-ul la hoteluri și restaurante la 9%. Totuși, extinderea obligației SAF-T și consolidarea raportărilor electronice nu au dus la o îmbunătățire vizibilă a colectării. Analiza Comisiei arată că România nu se află în cea mai proastă situație din perspectiva politicii de TVA, dar diferențele majore apar în zona de colectare și control, nu din structura sistemului de taxe.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/comisia-europeana-confirma-scenariul-negru-romania-ramane-pe-ultimul-loc-in-ue-la-colectarea-tva-gap-ul-se-mentine-la-30-gabriel-biris-ro-e-degeaba-stat-capturat-23656812

Acord major: Disney va investi 1 miliard de dolari în OpenAI

The Walt Disney Company a decis să facă un pas semnificativ în lumea tehnologiei printr-un acord de 1 miliard de dolari cu OpenAI. Acest parteneriat va permite start-up-ului de inteligență artificială să utilizeze peste 200 de personaje din universurile Marvel, Pixar și Star Wars în produsele sale, inclusiv în platforma ChatGPT și în Sora, instrumentul de generare video dezvoltat de OpenAI. Anunțul a fost făcut pe 11 decembrie 2025, de către Iulian Moșneagu, un reporter de la Mediafax.

Acordul, care se va desfășura pe o perioadă de trei ani, marchează o colaborare semnificativă între o companie din domeniul inteligenței artificiale și un gigant media. Disney va deveni nu doar un partener, ci și un client important al OpenAI, având în vedere că va integra instrumentele acestei companii pentru a dezvolta noi produse și experiențe, inclusiv introducerea ChatGPT în rândul angajaților săi.

Bob Iger, directorul executiv al Disney, a subliniat importanța acestei colaborări, afirmând că progresele rapide în domeniul inteligenței artificiale reprezintă un moment crucial pentru industrie. El a adăugat că Disney își propune să extindă în mod responsabil și atent aria de acoperire a poveștilor sale prin utilizarea inteligenței artificiale generative.

Acest acord vine într-un context în care studiourile de la Hollywood au fost reticente în a colabora cu companii de inteligență artificială, temându-se de modul în care aceste tehnologii ar putea afecta datele lor și de riscurile de a nemulțumi sindicatele cu care colaborează constant.

În plus, OpenAI a purtat discuții cu alte mari studiouri din industrie, precum Universal Pictures și Warner Bros, pentru a explora potențialul creativ și comercial al Sora, ceea ce sugerează o tendință în creștere de integrare a inteligenței artificiale în producția media.

Acest parteneriat nu doar că subliniază angajamentul Disney față de inovație, dar și deschiderea sa de a explora noi modalități de a interacționa cu publicul prin intermediul tehnologiilor emergente. Așadar, viitorul pare promițător pentru ambele entități, în contextul unei industrii în continuă schimbare.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/acord-major-disney-va-investi-1-miliard-de-dolari-in-openai-23656775

Raport CE: România își menține stabilitatea încasărilor din TVA și reduce decalajul fiscal prin digitalizare

Cel mai recent raport elaborat de Comisia Europeană (CE) referitor la deficitul de încasare a TVA, acoperind perioada 2019 – 2024, relevă o situație alarmantă: un gap de conformare de 30% pentru anul 2023, menținându-se la același nivel ca în 2019, conform informațiilor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Documentul publicat de CE subliniază că anul 2023 a fost marcat de o inflație ridicată și de o creștere semnificativă a prețurilor la energia electrică, ceea ce a impus intervenții din partea statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluții au avut un impact direct asupra consumului și comportamentului economic, influențând astfel colectarea TVA.

În ceea ce privește estimările pentru anul 2024, raportul preconizează o scădere de 0,5% față de anul precedent, ajungând la un nivel de 29,5%. Deși acest procent se menține printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană pentru anii 2023 și 2024, raportul subliniază că România a reușit să mențină stabilitatea veniturilor din TVA, evitând creșteri semnificative ale gap-ului, spre deosebire de alte state membre.

Comparativ cu țări precum Polonia, Ungaria sau Estonia, care au înregistrat creșteri mai accentuate ale deficitului de colectare a TVA în aceeași perioadă, România se distinge prin stabilitatea indicatorilor săi și prin continuarea reformelor în sistemul fiscal.

Adrian Nica, președintele ANAF, a subliniat importanța digitalizării în combaterea evaziunii fiscale, afirmând că eforturile de creștere a veniturilor din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie demonstrează că măsurile implementate încep să producă rezultate. „Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurăm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest”, a adăugat Nica.

Conform datelor ANAF, în primele 10 luni din 2025, încasările din TVA au atins suma de 94,31 miliarde lei, înregistrând o creștere de 9,20 miliarde lei față de aceeași perioadă din 2024. Această creștere se aliniază cu tendințele de digitalizare și îmbunătățire a relației dintre contribuabili și stat.

Instrumentele precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au revoluționat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile, reducând astfel posibilitatea de a ascunde activități economice în zona gri. De asemenea, creșterea plăților digitale cu aproape 15% a contribuit la transparentizarea circuitelor financiare.

Raportul CE subliniază că România, alături de alte state membre, contribuie la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul Uniunii Europene. Prin digitalizare, modernizare administrativă și adaptarea politicilor fiscale, România se dovedește a fi pregătită să facă față provocărilor viitoare și să valorifice oportunitățile oferite de Piața Unică Europeană.

În plus, Ministerul Finanțelor a reușit, în noiembrie 2025, să negocieze modificarea jalonului din PNRR privind reducerea gap-ului de TVA, evitând astfel o pierdere estimată de până la 1 miliard de euro din granturi în 2026. Această înlocuire a obiectivului inițial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României oportunitatea de a consolida capacitatea instituțională pe termen lung, prevenind pierderi semnificative de fonduri.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/raport-ce-romania-isi-mentine-stabilitatea-incasarilor-din-tva-si-reduce-decalajul-fiscal-prin-digitalizare-23656765

Ajutorul de stat pentru operatorii de transport în contextul creșterii accizei la motorină

Guvernul României a decis, în cadrul unei ședințe desfășurate joi, să aprobe o Hotărâre care instituie o schemă de ajutor de stat dedicată firmelor de transport. Această măsură vine ca o reacție la creșterea accizei la motorină, având ca scop compensarea impactului financiar asupra operatorilor din sector. Bugetul total al schemei de ajutor este de 190 de milioane de lei, o sumă semnificativă care reflectă importanța acestui sector pentru economia națională.

Conform comunicatului emis de Ministerul Finanțelor, operatorii de transport rutier licențiați în România, atât cei care se ocupă cu transportul de marfă, cât și cei care efectuează transport de persoane (cu excepția transportului public local), vor beneficia de acest ajutor. Se estimează că aproximativ 2.200 de operatori vor putea accesa aceste fonduri, ceea ce subliniază amploarea și relevanța măsurii adoptate.

Ajutorul va fi acordat sub formă de grant, cu o limită de 40 de bani pe litru de motorină achiziționată în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2025, și de 65 de bani pe litru între 1 ianuarie – 31 martie 2026. Această schemă de ajutor de stat va rămâne în vigoare până la 31 iulie 2026 pentru emiterea dispozițiilor de plată și până la 31 decembrie 2026 pentru efectuarea plăților efective.

Reorganizarea companiilor de stat și impactul asupra sectorului transporturilor

Într-o altă direcție, Ilie Bolojan, o voce influentă în politica economică românească, a anunțat că 17 companii de stat vor fi reorganizate prin fuziune, divizare sau lichidare. Printre aceste companii se numără nume mari precum Tarom, Metrorex și CFR, ceea ce sugerează o reformă profundă în sectorul public, cu scopul de a eficientiza activitatea și de a reduce pierderile financiare.

Aceste măsuri vin într-un context economic complicat, în care inflația ridicată și creșterea constantă a prețului motorinei au pus o presiune enormă asupra firmelor de transport. De fapt, costul motorinei a ajuns să reprezinte peste 40% din totalul cheltuielilor operaționale ale acestor firme, ceea ce face ca ajutoarele de stat să fie esențiale pentru menținerea competitivității pe piață.

Consecințele măsurilor adoptate

Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, a subliniat importanța acestei scheme de ajutor, afirmând că este preferabil să se returneze o parte din acciză transportatorilor români pentru a le susține competitivitatea, decât să se permită pierderea definitivă a acestor venituri prin alimentări efectuate în afara țării. Această măsură nu doar că protejează capitalul autohton, dar contribuie și la menținerea locurilor de muncă într-un sector cu o importanță strategică pentru economia națională.

În concluzie, schema de ajutor de stat pentru operatorii de transport nu este doar o simplă măsură economică, ci un pas crucial în asigurarea stabilității și sustenabilității sectorului transporturilor în România. Prin compensarea parțială a accizei, statul acționează preventiv pentru a menține prețurile stabile și pentru a evita blocajele în lanțurile de aprovizionare, care ar putea perturba întreaga economie.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/operatorii-de-transport-vor-primi-ajutor-de-la-stat-pentru-compensarea-cresterii-accizei-la-motorina-23656751

ADR Vest lansează platforma pentru monitorizarea investițiilor europene

Într-o eră în care transparența devine din ce în ce mai esențială, Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest a făcut un pas important prin lansarea unei platforme digitale care permite cetățenilor să monitorizeze în timp real stadiul investițiilor europene din Regiunea Vest. Această inițiativă a fost anunțată pe 11 decembrie 2025 de către Diana Lupulescu, evidențiind angajamentul ADR Vest de a depăși țintele de absorbție a fondurilor europene.

Noua platformă, disponibilă pe site-ul vest.ro, oferă utilizatorilor acces rapid și ușor la informații despre proiectele implementate de administrațiile locale și județene. Aceasta permite verificarea, într-un format interactiv, a investițiilor în orașul sau județul lor, precum și a progresului financiar al fiecărui proiect, de la momentul contractării până la plata finală. Cu aproape 200 de proiecte incluse în această primă etapă, valoarea totală eligibilă depășește 760 milioane de euro, dintre care peste 190 milioane de euro au fost deja achitați beneficiarilor.

Platforma include filtre care permit utilizatorilor să caute informații după județ, localitate sau domeniu de investiții, oferind o imagine clară asupra stadiului actual al proiectelor. Aceasta nu doar că facilitează accesul la informații, dar și contribuie la creșterea încrederii între instituții și cetățeni, așa cum a subliniat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest. El a afirmat că transparența este un factor crucial pentru progresul proiectelor și că resursele publice trebuie gestionate cu responsabilitate.

Într-un an de performanță financiară remarcabilă, ADR Vest a reușit să depășească ținta de absorbție cu aproape 50%, ajungând de la o estimare de 129 milioane de euro la 191,41 milioane de euro rambursați. Până în prezent, au fost depuse peste 600 de proiecte în cadrul Programului Regional Vest, cu o valoare totală de aproape 1,3 miliarde de euro. Din acestea, pentru jumătate au fost semnate deja contracte de finanțare, însumând peste 880 milioane de euro nerambursabili.

Printre proiectele derulate se numără modernizarea rețelelor de drumuri județene, crearea de piste de biciclete și promenade în Reșița, achiziția de tramvaie în Arad, precum și ample proiecte de regenerare urbană în Timișoara, Sânnicolau Mare și Hunedoara. Aceste inițiative nu doar că îmbunătățesc infrastructura regională, dar contribuie și la dezvoltarea economică și socială a comunităților locale.

Privind spre viitor, ADR Vest estimează lansarea unor apeluri de proiecte cu un buget total de 300 milioane de euro nerambursabili pentru anul următor. De asemenea, în 2026 sunt planificate proiecte strategice, cum ar fi Hubul Regional de Inovare și modernizarea sistemului de transport public inter și intra-județean.

În cadrul Programului Sănătate, ADR Vest gestionează în prezent 46 de proiecte în fază de contractare, cu o valoare totală nerambursabilă de 86 milioane de euro. Acestea includ dotarea ambulatoriilor din diverse localități, precum Hunedoara, Petroșani, și Sânnicolau Mare, precum și investiții în secțiile de oncologie ale spitalelor județene.

Sorin Maxim a subliniat importanța fondurilor europene ca motor de dezvoltare pentru Vestul României, afirmând că acestea contribuie la crearea de școli moderne, spitale mai bine pregătite și drumuri care facilitează conexiuni și oportunități. Misiunea ADR Vest rămâne aceea de a transforma cât mai multe proiecte în realități vizibile, având un impact direct asupra vieții cetățenilor.

Sursa: www.tion.ro/stirile-judetului-timis/adr-vest-lanseaza-platforma-care-arata-in-timp-real-stadiul-investitiilor-europene-din-regiune-2195638/

Derogările Guvernului pentru Operatorii de Termoficare și Infrastructură Aeroportuară

Într-o mișcare controversată, Guvernul României a adoptat, în ședința de joi, un proiect de ordonanță de urgență care permite derogări de la legea privind întărirea disciplinei financiare pentru operatorii de termoficare și cei de infrastructură aeroportuară. Această decizie vine în contextul în care țara se confruntă cu un sezon rece sever, iar continuitatea funcționării acestor servicii esențiale este considerată crucială.

Ordonanța de urgență, care va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, oferă o derogare temporară de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2013. Aceasta permite continuarea finanțării operatorilor economici care administrează infrastructura aeroportuară, chiar dacă aceștia nu au îndeplinit cerințele legale privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru anul 2025. Măsura este justificată prin faptul că aceste infrastructuri sunt utilizate frecvent pentru activități suport ale operațiunilor aeriene militare, inclusiv poliția aeriană, și trebuie menținute în stare operațională constantă, la standarde ridicate de siguranță.

Imprumuturi pentru Sistemele de Termoficare

Pe lângă derogările pentru infrastructura aeroportuară, actul normativ facilitează și creditarea operatorilor sistemelor de termoficare. Aceasta se face prin derogare de la aceleași reglementări financiare, având în vedere că la începutul lunii octombrie, nouă municipii au solicitat un împrumut total de aproximativ 560 de milioane de lei pentru a asigura că locuitorii racordați la sistemul centralizat de termoficare nu vor suferi din cauza frigului în această iarnă.

Conform informațiilor oficiale, se va asigura un acces suplimentar pentru împrumuturile pe care autoritățile locale le pot contracta de la Trezorerie, din venituri din privatizare. Aceasta include o suplimentare de 150 de milioane de lei pentru termoficare și 100 de milioane de lei pentru cofinanțarea proiectelor susținute din fonduri europene. Aceste măsuri sunt văzute ca soluții necesare pentru a răspunde solicitărilor autorităților locale și pentru a menține funcționarea sistemelor de termoficare în condiții optime.

Consecințele Deciziilor Guvernului

Deciziile Guvernului de a oferi derogări financiare ridică întrebări serioase cu privire la transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice. Într-un moment în care cetățenii se confruntă cu dificultăți economice, este esențial ca autoritățile să asigure nu doar continuitatea serviciilor, ci și o utilizare judicioasă a resurselor financiare. Criticii acestor măsuri subliniază că astfel de derogări pot crea un precedent periculos, încurajând o gestionare laxă a finanțelor publice și lipsind cetățenii de transparență în cheltuirea banilor lor.

În concluzie, măsurile adoptate de Guvern pentru a sprijini operatorii de termoficare și infrastructura aeroportuară sunt, fără îndoială, necesare în contextul actual. Totuși, este vital ca aceste acțiuni să fie însoțite de o monitorizare strictă și de o responsabilitate clară, pentru a asigura că resursele sunt utilizate în mod eficient și în interesul cetățenilor.

Sursa: www.mediafax.ro/economic/operatorii-de-termoficare-si-de-infrastructura-aeroportuara-au-primit-derogari-de-la-legea-privind-intarirea-disciplinei-financiare-argumentele-guvernului-23656722