Republica Moldova a primit finanțări externe de 1,4 miliarde de euro în 2025; România, printre principalii donatori

Republica Moldova a beneficiat în 2025 de finanțări externe în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Cancelaria de Stat de la Chișinău. România s-a numărat printre principalii donatori, cu peste 86 de milioane de euro acordate sub formă de granturi.

Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, conform raportului anual privind asistența externă.

UE, Germania și România, principalii donatori

Cei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.

În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.

În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.

Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.

Energia a atras cei mai mulți bani

Cea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.

Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.

Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.

Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetului

Din totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi. Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.

Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent. În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.

6,8 miliarde de euro în șapte ani

Pe baza datelor guvernamentale centralizate, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.

În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.

Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.

Companiile propun un Pact pentru Demografie: facilități fiscale pentru angajatorii care susțin familiile

Mai multe companii și organizații de business au început să lucreze la un Pact pentru Demografie, Familie și Competitivitate Economică, care ar urma să includă propuneri pentru susținerea familiilor prin politicile angajatorilor și prin măsuri fiscale.

Inițiativa a fost lansată de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. La prima întâlnire de lucru au participat reprezentanți ai BCR România, Merck România, Edenred România, AHK România și BNI România. Austrotherm România, Google România și Mega Image s-au alăturat, de asemenea, demersului.

Una dintre propunerile discutate este introducerea unui sistem prin care companiile care oferă beneficii pentru familii să poată fi identificate și certificate drept „Family-Friendly”. Un astfel de statut ar putea fi legat, în viitor, de acordarea unor facilități sau stimulente fiscale.

În prezent, unele dintre companiile participante oferă deja beneficii precum ajutoare financiare după nașterea unui copil, sprijin pentru fertilizare in vitro, beneficii pentru părinții adoptivi, program flexibil, servicii medicale pentru membrii familiei sau zile libere suplimentare pentru evenimente importante din viața copiilor.

Ce beneficii ar putea fi încurajate fiscal

Participanții discută inclusiv despre modificarea modului în care sunt tratate fiscal anumite beneficii acordate de angajatori pentru copii și familie. Printre domeniile vizate se numără asigurările, educația, alimentația, vacanțele și cheltuielile pentru copii. Ideea este ca astfel de beneficii să poată fi stimulate prin instrumente fiscale și să devină mai atractive pentru angajatori.

Oussama Jabri, managerul general al Merck România, a susținut că sprijinul acordat familiilor nu ar trebui să se limiteze la ajutoare financiare și că trebuie analizat inclusiv tratamentul fiscal al beneficiilor oferite angajaților.

Două saloane Business Premium de la Aeroportul Otopeni, scoase la licitație pentru modernizare

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat lansarea licitației pentru închirierea și modernizarea a două saloane Business Premium din Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București. Cele două spații sunt situate în terminalul Plecări, unul în zona Schengen și celălalt în zona non-Schengen, și au o suprafață totală de 608,80 metri pătrați.

Companiile interesate pot depune oferte pentru unul dintre cele două spații sau pentru ambele. Contractele vor avea o durată de 10 ani, perioadă în care viitorii operatori vor putea face investiții pentru modernizarea saloanelor. CNAB le descrie drept „spațiile comerciale cu cel mai mare potențial de dezvoltare din sectorul aeroportuar din România”.

Procedura de atribuire, organizată prin Bursa Română de Mărfuri

Licitația se va desfășura prin Bursa Română de Mărfuri, iar companiile interesate vor avea posibilitatea de a vizita spațiile înainte de depunerea ofertelor. Potrivit CNAB, procedura face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a serviciilor comerciale oferite pe Aeroportul Henri Coandă.

„Această licitație este parte integrantă a unui program amplu de modernizare a ofertei comerciale a Aeroportului Henri Coandă. Ne dorim ca fiecare Business Lounge să ofere pasagerilor o experiență distinctă, prin servicii de nivel superior și facilități adaptate celor mai moderne criterii de calitate”, a declarat Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Peste 17 milioane de pasageri, înregistrați anul trecut

Aeroportul Henri Coandă concentrează peste 70% din traficul de pasageri din România. Conform datelor CNAB, în 2025 prin aeroport au trecut peste 17 milioane de pasageri, iar în primele opt luni din 2026, alți 11,2 milioane. În prezent, aeroportul are conexiuni cu 156 de aeroporturi din lume.

Printre destinațiile cu cel mai mare număr de pasageri se numără Londra, Istanbul, Roma, Paris, Viena, Amsterdam, Madrid, Milano și Bruxelles.

Inflația din Marea Britanie accelerează la 3,1% în august

Rata anuală a inflației din Marea Britanie a crescut la 3,1% în august, de la 2,9% în iulie, potrivit datelor publicate de Oficiul Național de Statistică (ONS). Nivelul din iulie fusese cel mai ridicat din precedentele patru luni.

Majorarea vine pe fondul presiunilor exercitate de prețurile la carburanți și de produsele electronice. În cazul acestora din urmă, analiștii menționează deficitul de cipuri și cererea ridicată generată de dezvoltarea accelerată a infrastructurii pentru inteligența artificială.

Carburanții, principalul motor al scumpirilor

Economistul Andrew Goodwin, de la Oxford Economics, anticipase o contribuție importantă a benzinei și motorinei la evoluția inflației. Datele săptămânale ale Departamentului britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero indicau o creștere de aproximativ 7% a prețurilor carburanților între iulie și august.

Oxford Economics estima că această evoluție ar putea adăuga aproximativ 0,2 puncte procentuale ratei inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum.

Și transportul aerian a fost identificat drept unul dintre factorii care au pus presiune asupra prețurilor. Analiștii anticipau o revenire a tarifelor biletelor de avion în august, după nivelurile mai reduse din iulie, iar creșterea costului combustibilului pentru aviație ar fi contribuit la majorarea tarifelor.

Inflația rămâne peste ținta Băncii Angliei

Nivelul de 3,1% raportat pentru august plasează inflația cu 1,1 puncte procentuale peste ținta de 2% urmărită de Banca Angliei.

Evoluția este relevantă pentru politica monetară britanică, întrucât dinamica prețurilor reprezintă unul dintre indicatorii centrali urmăriți de banca centrală. Noile cifre confirmă continuarea accelerării inflației după nivelul de 2,9% înregistrat în iulie.

Datele disponibile în această etapă indică o combinație de presiuni asupra costului vieții, de la carburanți și transport până la produse electronice. În cazul acestora din urmă, cererea ridicată de cipuri provocată de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială adaugă o nouă componentă ecuației inflaționiste.

Miliardarii din umbra inteligenței artificiale: cum au devenit șinele și microburghiele afaceri de aur

Explozia investițiilor în inteligența artificială a creat o nouă generație de miliardari, dar nu toți și-au construit averile dezvoltând chatboturi sau procesoare sofisticate. Printre marii beneficiari ai acestui boom se numără producători de șine pentru servere, microburghie, componente ceramice sau sisteme de răcire, potrivit unei analize Bloomberg.

De la accesorii pentru mobilă la o avere de 19,4 miliarde de dolari

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este compania taiwaneză King Slide Works. Înființată în 1986, aceasta producea inițial mânere și sisteme de glisare pentru mobilier, înainte să intre, la începutul anilor 2000, pe piața componentelor pentru servere.

Astăzi, șinele sale permit instalarea și extragerea serverelor grele din rack-uri, o operațiune esențială în centrele de date care susțin dezvoltarea inteligenței artificiale.

Fondatorul King Slide, Lin Tsung-chi, ajuns la peste 80 de ani, avea la sfârșitul lunii august o avere estimată de Bloomberg la 19,4 miliarde de dolari. Capitalizarea companiei a crescut cu peste 3.000% în mai puțin de patru ani, ajungând la aproximativ 43 de miliarde de dolari. King Slide ar controla în prezent peste 70% din piața șinelor destinate serverelor AI din segmentul premium.

Microburghiele care au produs o avere de 12 miliarde de dolari

Un alt câștigător neașteptat vine din China. Guangdong Dtech Technology produce microburghie folosite pentru realizarea orificiilor extrem de mici din plăcile cu circuite imprimate ale serverelor AI. Pe măsură ce serverele devin mai performante, plăcile sunt tot mai complexe, iar cererea pentru asemenea instrumente de mare precizie crește.

Compania a devenit cel mai mare producător mondial de microburghie pentru PCB în funcție de volumul vânzărilor, potrivit estimărilor citate de Bloomberg. Ascensiunea sa i-a adus fondatorului Wang Xin o avere estimată la 12 miliarde de dolari.

Peste 62 de miliarde de dolari pentru marii acționari

Fenomenul se extinde mult dincolo de aceste două companii. Printre beneficiarii boom-ului infrastructurii AI se găsesc producători de valve pentru sisteme de vid, ceramică avansată, componente pentru răcirea procesoarelor și conectori pentru servere.

Bloomberg a identificat cel puțin șapte companii din China, Taiwan, Elveția și alte piețe care au ajuns să domine nișe importante ale lanțului de aprovizionare AI. Creșterea lor a generat, cumulat, peste 62 de miliarde de dolari în avere suplimentară pentru principalii acționari.

Fenomenul amintește de strategia „lopeților și târnăcoapelor” din timpul goanei după aur: indiferent cine câștigă cursa tehnologică, companiile care furnizează infrastructura indispensabilă pot profita de investițiile masive.

Riscurile unui boom care nu este garantat la nesfârșit

Boom-ul nu este însă garantat la nesfârșit. Ritmul extrem de rapid al dezvoltării AI obligă furnizorii să lanseze permanent componente noi, iar eventualele probleme ale investițiilor globale în centre de date ar putea afecta această industrie.

Pentru moment însă, inteligența artificială demonstrează că poate transforma chiar și cele mai discrete componente industriale în afaceri de zeci de miliarde de dolari.

Wall Street încheie pe minus, sub presiunea petrolului scump și a randamentelor de 5%

Acțiunile americane au încheiat ședința de marți pe minus, după ce creșterea prețului petrolului și avansul randamentelor de pe piața obligațiunilor au pus presiune pe investitori. S&P 500 a pierdut 0,4%, Dow Jones a scăzut cu 0,6%, iar Nasdaq a coborât cu 0,8%.

Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a urcat la 5%, față de 4,97% la finalul ședinței de luni. În timpul nopții, randamentul a atins pentru scurt timp 5,04%. Pragul de 5% a fost depășit pentru prima dată din 2023. Randamentele mai mari cresc costurile de finanțare pentru guvern, companii și gospodării, în timp ce obligațiunile devin mai atractive pentru investitori, deoarece oferă venituri mai mari și sunt considerate mai sigure decât acțiunile.

Petrolul Brent a urcat la 108,75 dolari pe baril

Prețul petrolului Brent, referința internațională, a urcat marți cu 2,9%, până la 108,75 dolari pe baril. Petrolul se află mult peste nivelul de aproximativ 72 de dolari din începutul lunii iulie și de dinaintea războiului cu Iranul, care a început în februarie.

Investitorii se tem că luptele ar putea afecta în continuare transportul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu țiței. Creșterea prețurilor la petrol a alimentat temerile legate de persistența inflației, în timp ce nivelul ridicat al datoriei guvernamentale americane continuă să fie o preocupare pentru piețe.

Presiuni pe Rezerva Federală înaintea deciziei de miercuri

Creșterea prețului petrolului complică situația Rezervei Federale americane. Inflația rămâne ridicată, iar piețele se așteaptă ca banca centrală să majoreze miercuri rata dobânzii de politică monetară pentru prima dată în ultimii trei ani. Există în continuare o probabilitate redusă ca Fed să amâne majorarea.

O astfel de decizie ar putea provoca noi fluctuații pe piețe, deoarece investitorii ar putea interpreta măsura drept un semnal că banca centrală acordă mai puțină importanță reducerii inflației. Fed va publica și noi estimări privind evoluția dobânzilor în următorii ani, iar previziunile oficialilor ar putea oferi piețelor indicii despre direcția politicii monetare.

„Piața trebuie să depună un efort mai mare pentru a genera creștere a profiturilor, exact într-un moment în care investitorii sunt mai puțin dispuși să plătească evaluări ridicate pentru această creștere”, a declarat Darrell Cronk, președintele Wells Fargo Investment Institute.

Companiile de consum și criptomonedele, printre cele mai afectate

Acțiunile companiilor care depind de cheltuielile discreționare ale consumatorilor au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi. Titlurile Chipotle Mexican Grill au pierdut 5,9%, iar Darden Restaurants, compania care deține lanțurile Olive Garden și LongHorn Steakhouse, a scăzut cu 4,3%. Acțiunile Dollar Tree au coborât cu 5,4%.

Dave & Buster’s Entertainment a avut o scădere de 19%, după ce compania a raportat rezultate trimestriale sub așteptările analiștilor. În sectorul criptomonedelor, Coinbase Global a pierdut 10,1%, iar Robinhood Markets a scăzut cu 3,4%. Acțiunile companiilor din industrie au fost afectate după ce Senatul american a respins o legislație care ar fi creat un nou cadru de reglementare pentru criptomonede și a cerut restricții suplimentare pentru investițiile președintelui Donald Trump.

Nvidia și AMD recuperează după scăderile recente

Acțiunile din sectorul inteligenței artificiale au avut o evoluție mai stabilă după declinul puternic de luni. Nvidia a crescut cu 0,6%, după o scădere de 3,4% în ședința precedentă, iar Advanced Micro Devices a urcat cu 2,2%.

Companiile din industria AI au susținut creșterea burselor americane până la niveluri record în ultimii ani. În ultima perioadă, însă, investitorii au devenit mai atenți la evaluările ridicate ale acțiunilor și la amploarea investițiilor în inteligența artificială.

La finalul ședinței, S&P 500 a pierdut 34,25 puncte și a ajuns la 7.585,73 puncte. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 328,09 puncte, până la 52.093,11 puncte, iar Nasdaq Composite a coborât cu 204,84 puncte, la 25.981,57 puncte.

Scăderi și pe piețele internaționale

Scăderile s-au extins și pe alte piețe. Majoritatea indicilor bursieri din Europa și Asia au încheiat ședința pe minus, dar pierderile au fost mai mici decât cele de luni, când acțiunile din sectorul AI au tras piețele în jos. În Coreea de Sud, indicele Kospi a scăzut cu 0,9%, după o pierdere de 3,3% în ședința precedentă.