Adrian Câciu: România a contractat împrumuturi brute de 60 de miliarde de euro în 15 luni

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a declarat că, în aproximativ 15 luni, în perioada Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute de aproximativ 60 de miliarde de euro, echivalentul a peste 300 de miliarde de lei. Potrivit estimării sale prezentate într-o analiză publicată pe pagina de Facebook, datoria publică a crescut în aceeași perioadă cu circa 33 de miliarde de euro, respectiv aproximativ 174 de miliarde de lei.

Câciu a precizat că este vorba despre împrumuturi brute, care includ „atât finanțarea deficitului, dar și refinanțarea datoriei ajunse la scadență”, precum și „acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas”. El a estimat că împrumuturile au depășit viteza de 1.000 de euro pe secundă.

Estimare prudentă: fiecare român, mai dator cu aproximativ 1.800 de euro

Fostul ministru a explicat că majorarea efectivă a datoriei publice este o estimare, nu o cifră oficială finală, deoarece Ministerul Finanțelor nu a publicat încă stocul datoriei publice până la nivelul lunii august. La ultima raportare disponibilă, pentru luna mai, datoria publică ajunsese la 1.194 de miliarde de lei, iar ulterior, în august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin împrumutul SAFE, care se adaugă la datoria publică.

„Am ales să nu adaug mecanic la datorie și deficitul acumulat după luna mai. Până la publicarea datelor oficiale, nu putem determina riguros ce parte din acesta s-a transformat în datorie suplimentară și ce parte a fost gestionată prin bufferul Trezoreriei și prin celelalte ajustări stoc-flux. De aceea, prefer o estimare prudentă”, a explicat Câciu. Potrivit acestuia, fiecare român, indiferent că este copil, pensionar sau persoană activă, este mai dator cu aproximativ 1.800 de euro după doar 15 luni.

Date oficiale și creșterea cheltuielilor cu dobânzile

Conform datelor oficiale, la finalul anului 2025, datoria publică guvernamentală a României era de 1.255,6 miliarde de lei, iar datoria publică totală ajunsese la 1.284 de miliarde de lei. Ministerul Finanțelor a precizat că evoluția datoriei a fost determinată de finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei ajunse la scadență și consolidarea rezervei de valută a Trezoreriei.

Adrian Câciu a vorbit și despre creșterea cheltuielilor cu dobânzile, explicând că noile împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari decât cele aferente datoriilor mai vechi, ceea ce crește costurile de finanțare. „Când vedem o creștere a cheltuielilor cu dobânzile să nu ne mirăm de acel plus de 8,1 miliarde lei când adaugi stocului de datorie cel puțin 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7% și refinanțezi datorii care aveau dobânzi de 3% cu datorie nouă luată la dobândă de peste 7%”, a afirmat acesta.

SoftBank atrage 11,1 miliarde de dolari prin obligațiuni pentru a finanța expansiunea în inteligența artificială

Grupul japonez SoftBank a realizat o nouă emisiune de obligațiuni în valoare de 11,1 miliarde de dolari, într-o operațiune care se numără printre cele mai mari finanțări de acest tip realizate de o companie din regiunea Asia-Pacific. Fondurile obținute vor susține extinderea masivă a investițiilor grupului în domeniul inteligenței artificiale.

Cea mai mare parte a sumei este destinată finanțării ultimei tranșe de 10 miliarde de dolari din angajamentul total de 30 de miliarde de dolari pe care SoftBank l-a asumat față de OpenAI. După finalizarea acestei investiții, contribuția cumulată a grupului japonez la OpenAI va ajunge la 64,6 miliarde de dolari.

Emisiunea de obligațiuni a fost structurată pe trei serii în dolari. Prima tranșă are o valoare de 1 miliard de dolari și o maturitate de trei ani și jumătate. Celelalte două tranșe sunt de câte 4,5 miliarde de dolari, cu maturități de cinci ani și jumătate, respectiv șapte ani și jumătate. Dobânzile asociate sunt de 8,625%, 9,25% și 9,75%, în funcție de scadență. Compania a emis, de asemenea, două tranșe în euro, de câte 500 de milioane de euro, cu randamente de 7,125% și 8%.

Expunere tot mai mare pe piața inteligenței artificiale

Această finanțare vine după ce SoftBank a emis, în cursul aceleiași luni, obligațiuni în valoare de 1.000 de miliarde de yeni, echivalentul a aproximativ 6,3 miliarde de dolari, adresate investitorilor de retail. Grupul japonez a direcționat deja zeci de miliarde de dolari către OpenAI și către alte proiecte de infrastructură pentru inteligența artificială, iar fondatorul Masayoshi Son urmărește transformarea SoftBank într-unul dintre principalii investitori ai sectorului.

Dimensiunea tot mai mare a finanțărilor atrage însă atenția piețelor. Costul asigurării datoriei SoftBank împotriva unui eventual default a crescut semnificativ în ultimele luni. Spread-ul CDS pe cinci ani a depășit 400 de puncte de bază în această săptămână, față de aproximativ 280 de puncte în luna iunie.

În paralel, SoftBank precizează că urmărește să mențină raportul dintre împrumuturi și valoarea totală a activelor sub 25% în condiții normale și sub 35% chiar și în situații extraordinare. La sfârșitul lunii iunie, acest indicator se situa la 13%.

Norvegia vrea să dezvolte cel mai mare zăcământ de pământuri rare din Europa

Guvernul norvegian urmărește să finalizeze, cel târziu în 2028, un plan pentru dezvoltarea instalațiilor miniere de la Complexul Fen, estimat a fi cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. Anunțul a fost făcut de ministrul Industriei, Cecilie Myrseth, într-o conferință de presă.

Complexul Fen este situat la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo și este estimat să conțină 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, inclusiv neodim și praseodim. Aceste elemente sunt folosite la fabricarea magneților puternici pentru vehicule electrice, tehnologii de energie regenerabilă și echipamente de apărare.

Exploatare subterană și provocări de mediu

Rare Earths Norway (REN), compania care deține drepturile de exploatare, a declarat că mina propriu-zisă ar urma să fie „invizibilă”, deoarece extracția și concasarea minereului s-ar desfășura sub pământ. Cu toate acestea, ar fi necesare instalații de procesare la suprafață.

Preocupările legate de mediu au întârziat proiectul timp îndelungat. Studiile realizate în zonă au identificat 78 de specii de animale și plante pe cale de dispariție, printre care specii rare de gândaci, arbori, mușchi și ciuperci.

La începutul acestui an, guvernul norvegian a preluat de la municipalitate responsabilitatea pentru lucrările de planificare, inclusiv analiza unor amplasamente alternative pentru instalațiile de la suprafață. „Obiectivul este să avem un plan în vigoare până cel târziu în 2028, dar, de preferat, înainte de acest termen”, a declarat Myrseth.

Reducerea dependenței de China

Autoritățile norvegiene afirmă că proiectul ar putea contribui la consolidarea lanțurilor europene și occidentale de aprovizionare cu minerale critice. În prezent, în Europa nu este exploatat niciun zăcământ de pământuri rare, ceea ce face continentul puternic dependent de China pentru aceste materii prime.

Metalele din categoria pământurilor rare sunt esențiale pentru fabricarea unor produse care variază de la telefoane inteligente și mașini electrice până la avioane de luptă și sunt clasificate drept critice de Uniunea Europeană. REN speră să înceapă exploatarea în prima jumătate a anilor 2030.

Camera de Comerț Timiș, prezentată la nivel național în podcastul CCIR

Comunitatea de afaceri din Timiș a fost prezentată la nivel național în cadrul podcastului Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), „Se întâmplă acum cu Tudor Barbu”. Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș (CCIAT), Florica Chiriță, a participat la București la o ediție dedicată Timișoarei și relației dintre Camera de Comerț și antreprenorii din județ.

Florica Chiriță, însoțită de conf. univ. dr. Ben-Oni Ardelean, s-a aflat la București în perioada 15-17 septembrie, pentru participarea la podcastul CCIR. Episodul dedicat Timișoarei a fost difuzat în 17 septembrie și a purtat titlul „Timișoara… renașterea Camerelor de Comerț după 1989!”.

Discuția a făcut parte din seria de podcasturi dedicată economiei, mediului de afaceri și politicilor publice și a avut în centrul atenției relația dintre CCIAT și antreprenorii timișeni.

Servicii pentru companii și sprijin pentru internaționalizare

În cadrul dialogului, Florica Chiriță a vorbit despre rolul pe care Camera de Comerț Timiș îl are în sprijinirea companiilor din județ și despre serviciile puse la dispoziția mediului de afaceri.

Printre temele abordate s-au numărat serviciile specializate și personalizate oferite companiilor, facilitarea accesului la parteneri și factori de decizie, sprijinirea procesului de internaționalizare și accesul firmelor timișene pe piețele externe.

Un alt subiect discutat a fost implicarea CCIAT în proiecte europene și naționale, precum și identificarea unor noi oportunități de business și investiții pentru companiile din județ.

Perspectiva antreprenorilor timișeni

Perspectiva mediului antreprenorial a fost adusă în cadrul podcastului și prin intervențiile online ale unor reprezentanți ai unor companii membre ale CCIAT.

Dr. Adrian Bădescu, director general Medicis/MedLife, și Janko Zifceak, director general MAXAGRO, au participat la discuție și au vorbit, din perspectiva companiilor pe care le reprezintă, despre relația dintre mediul de afaceri și Camera de Comerț Timiș.

Participarea la podcastul CCIR a reprezentat, potrivit CCIAT, o oportunitate de promovare la nivel național atât a comunității de afaceri din Timiș, cât și a proiectelor și serviciilor prin care Camera de Comerț își propune să sprijine dezvoltarea economică a județului. Ediția dedicată Timișoarei poate fi urmărită online, pe canalul de YouTube al Camerei de Comerț și Industrie a României.

Românii rămân fideli brandurilor preferate de băuturi răcoritoare, dar își reduc consumul din cauza scumpirilor

Aproape toți consumatorii români, respectiv 98%, au observat creșterile de prețuri la băuturile răcoritoare din ultimii doi-trei ani, iar 76% dintre aceștia și-au modificat comportamentul de cumpărare, potrivit unui studiu realizat de AHA Moments și prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

Cea mai frecventă reacție la scumpiri este căutarea promoțiilor și a ofertelor speciale. De asemenea, românii au redus frecvența consumului de băuturi răcoritoare, atât cu cât și fără zahăr, precum și valoarea cheltuită pentru acestea.

Comportament de cumpărare adaptat la buget

„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile. Datele indică faptul că atunci când aleg băuturi răcoritoare, românii caută să rezolve două nevoi simultan, să păstreze produsele și mărcile preferate, limitând impactul asupra cheltuielilor gospodăriei”, a declarat Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.

Percepția asupra taxei pe zahăr

Studiul arată că 63% dintre români au auzit despre taxa pe zahăr aplicată băuturilor răcoritoare începând cu anul 2024, însă numai 29% declară că știu ce presupune aceasta. Dintre cei care cunosc măsura, 60% consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat.

După ce respondenților le-a fost prezentată o descriere a taxei aplicate în România, doar 15% au declarat că susțin această măsură, iar alți 36% s-au declarat neutri. Conform studiului, respondenții au indicat că taxa urmărește în primul rând creșterea veniturilor la bugetul de stat, nu îmbunătățirea sănătății populației.

Responsabilitatea individuală în alimentație

Potrivit cercetării, 73% dintre români consideră că statul ar trebui să informeze și să formuleze recomandări, intervenind numai în cazul unor riscuri semnificative și lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg. Sentimentul cel mai des întâlnit este că fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii privind sănătatea și alimentația.

Impactul economic asupra industriei

„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este un sector important pentru economia României, care susține locuri de muncă, investiții și o valoare adăugată brută de 3,74 miliarde lei. În ultimii ani însă, majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare s-au reflectat direct în prețurile finale: vorbim de o creștere între 25-50% a prețului de la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului. Studiul confirmă o presiune suplimentară pentru consumator, într-un context economic deja dificil”, a declarat Cristian Moldovan, președintele Federației Patronale pentru Băuturi Răcoritoare.

FPBR și ANBR sunt organizații non-profit care reprezintă interesele celor mai mari producători activi în România. ANBR este membră a ROMALIMENTA și a UNESDA, iar FPBR este membră a Confederației Patronale Concordia.

„Studiul aduce în dezbaterea publică o perspectivă care trebuie ascultată: cea a consumatorilor. Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. Credem că politicile publice eficiente trebuie să pornească de la o înțelegere corectă a comportamentului de consum și să fie construite prin dialog între autorități, consumatori și mediul economic”, a mai declarat Cristian Moldovan.

Companiile aeriene minuscule care supraviețuiesc în umbra giganților

Există în lume sute de companii aeriene care dețin doar unul până la trei avioane și care reușesc să rămână pe piață în ciuda concurenței marilor transportatori. Secretul lor constă într-o economie extremă și în operarea unor rute pe care giganții aviației le ignoră, potrivit publicației sârbe Blic.

Aceste firme au adesea mai puțini angajați decât un supermarket, iar veniturile lor anuale ajung la cel mult circa 50 de milioane de dolari. Prin comparație, un singur motor nou de avion poate costa între 15 și peste 30 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă că practic nu există nicio marjă de eroare.

Marje de profit extrem de reduse

Conform Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), marja medie de profit din aviație este de doar 2-5%. În medie, companiile câștigă șapte-opt dolari pe pasager după acoperirea costurilor. Pentru transportatorii mici, câștigul este și mai redus.

Un model de supraviețuire identificat este cel al luxului la preț redus. Compania franceză La Compagnie are doar două avioane, fiecare cu 76 de locuri, toate la clasa business. Ea zboară pe rutele Paris–New York, Milano–New York și, sezonier, Nisa–New York. Un bilet dus-întors costă între 2.200 și 3.800 de euro, tarif cu 30-50% mai mic decât la clasa business a marilor companii pe aceleași rute. Compania transportă circa 75.000 de pasageri pe an.

Modelul bazat pe subvenții de stat

Mai răspândit este modelul bazat pe subvenții. Statele plătesc zboruri spre insule și localități izolate, nerentabile pentru marii transportatori. Avioanele mici duc acolo alimente, medicamente, corespondență și medici specialiști, iar tot ele transferă urgențele medicale spre marile orașe.

Compania scoțiană Loganair deține două recorduri. Pe insula Barra, avionul aterizează pe o plajă, singurul aeroport de acest fel cu zboruri comerciale regulate, iar pista poate fi folosită doar la reflux. Loganair operează și cel mai scurt zbor comercial din lume, între insulele Westray și Papa Westray. Cursa acoperă 2,7 kilometri în două minute, iar biletul costă 10 euro pentru localnici și dublu pentru turiști. Guvernul scoțian acoperă 70% din costurile de operare.

Creșteri de prețuri anticipate pentru cinci alimente în iarna următoare

Ciocolata, cartofii, legumele cu frunze verzi, pâinea și uleiul de măsline s-ar putea scumpi în această iarnă, potrivit unei analize realizate de două cercetătoare de la City St George’s, University of London. Sophie Perry și Leila Fathi arată că vremea extremă și costurile mai mari ale energiei și îngrășămintelor apasă asupra producției alimentare, iar aceste presiuni se amplifică reciproc.

Analiza publicată de The Conversation notează că vremea nefavorabilă reduce recoltele, în timp ce energia și îngrășămintele scumpe urcă costurile de producție. Valul de căldură afectează recoltele în Europa și amenință prețurile alimentelor.

Ciocolata, cea mai expusă scumpirii

Ciocolata este considerată cel mai expus aliment în fața scumpirilor. Coasta de Fildeș produce aproximativ 45% din cacaoa lumii, în principal în ferme mici. Arborii de cacao suferă atât din cauza secetei, cât și a ploilor abundente, iar fenomenul El Niño, estimat să dureze până în 2027, ar putea agrava ambele extreme.

În Marea Britanie, o tabletă de ciocolată Dairy Milk costă cu peste 60% mai mult decât în 2021. Producătorii ar putea înlocui untul de cacao cu ingrediente mai ieftine, precum uleiul de palmier.

Cartofii și legumele cu frunze verzi, afectate de secetă

Cartofii au suferit din cauza verii foarte secetoase. Recoltele din Marea Britanie și Europa ar putea fi cu 3,5 milioane de tone mai mici decât se aștepta, ceea ce înseamnă circa 5 kilograme pe persoană la nivelul continentului. Cererea fiind constantă, scăderea ofertei duce de obicei la prețuri mai mari.

Spanacul, salata și alte legume cu frunze verzi sunt sensibile la căldură și la lipsa apei, din cauza rădăcinilor superficiale. Randamentele britanice au scăzut drastic, iar comercianții ar putea importa mai mult din Spania.

Pâinea și uleiul de măsline, influențate de costuri și vreme

La pâine, grâul reprezintă doar circa 10% din cost. Contează mai mult energia folosită de mori și de cuptoarele brutăriilor.

Uleiul de măsline s-a ieftinit după vârful din 2024, dar ar putea crește din nou în lunile următoare. În Spania, 70% din plantațiile de măslini nu sunt irigate și depind de ploaie. Anul acesta, incendiile au afectat livezi din Grecia, Italia și Portugalia.