Acasă Blog Pagina 22

Bucureștiul a crescut cu 33%, dar două regiuni au pierdut peste 11%

0
Bucureștiul a crescut cu 33%, dar două regiuni au pierdut peste 11%

România, între creștere record la București și contracții economice în două regiuni

România apare simultan la ambele extreme ale evoluției economice regionale din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi, 22 octombrie, de Eurostat. Analiza compară produsul intern brut real din 2024 cu nivelul din 2019, ultimul an dinaintea pandemiei de COVID-19, pentru 244 de regiuni europene.

Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere economică reală de 33% între 2019 și 2024, al treilea cel mai mare avans din Uniunea Europeană. Performanța depășește cu mult media UE, unde economia a crescut cu 5,6% în același interval.

Doar două regiuni din Irlanda au avut rezultate mai bune: Eastern and Midland, care include capitala Dublin, cu cea mai mare creștere din UE, de 38%, și Northern and Western, cu un avans de 36,4%. București-Ilfov a depășit Malta, cu 32,9%, și regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%.

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre cele mai afectate regiuni din UE

La polul opus, două regiuni românești se numără printre cele doar cinci din Uniunea Europeană care au înregistrat contracții economice de două cifre. În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024, iar în Sud-Vest Oltenia contracția a fost de 11,3%.

Cele mai mari scăderi din UE au fost consemnate în Yugoiztochen, din Bulgaria, cu o reducere de 20,5%, în Dytiki Makedonia, din Grecia, cu 18%, și în Groningen, din Țările de Jos, cu 14%. Sud-Muntenia ocupă astfel locul al patrulea în clasamentul celor mai mari contracții economice, iar Sud-Vest Oltenia locul al cincilea.

Ce arată datele la nivel european

La nivelul Uniunii Europene, produsul intern brut real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni analizate, 197 au înregistrat creșteri economice, iar în 46 activitatea economică s-a situat sub nivelul anului 2019. O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a avut o evoluție staționară.

Aproape toate regiunile care includ capitalele statelor membre au raportat creșteri economice în perioada analizată. Singura excepție a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.

Limitele comparației

Datele Eurostat evidențiază amploarea decalajelor de evoluție economică dintre regiunile aceleiași țări. În timp ce București-Ilfov a înregistrat o creștere de șase ori mai mare decât media UE, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia nu au reușit să revină în 2024 la nivelul activității economice din 2019.

Comparația utilizează PIB-ul real, indicator care măsoară evoluția producției economice după eliminarea efectului modificării prețurilor. Prin urmare, procentele nu reprezintă creșteri sau scăderi ale salariilor, ale veniturilor gospodăriilor ori ale nivelului de trai, iar datele nu arată în mod direct cauzele diferențelor dintre regiuni.

Analiza folosește clasificarea statistică europeană NUTS 2, utilizată pentru compararea teritoriilor din statele membre. Cifrele provin din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat, iar instituția precizează că unele date statistice pot fi actualizate ulterior publicării analizei.

Primărița Craiovei, despre creșterea taxelor locale: nu se pot majora impozitele în 2027

0
Primărița Craiovei, despre creșterea taxelor locale: nu se pot majora impozitele în 2027

Primarul Craiovei: Impozitele locale nu pot fi majorate prin calculul la valoarea de piață în 2027

Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a declarat că taxele și impozitele locale nu ar putea fi calculate la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Edilul a explicat, într-un interviu televizat, că există obstacole practice care fac imposibilă aplicarea noii formule de calcul de la data respectivă.

„Ca să încep cu concluzia: nu se pot majora impozitele prin calculul la valoarea de piață în 2027”, a spus Vasilescu. Potrivit acesteia, pentru calcularea noilor impozite ar trebui să fie finalizată aplicația E-proprietate, care reprezintă un jalon în PNRR și are termen de implementare 1 ianuarie 2027.

Primarul a subliniat că, chiar dacă aplicația ar fi gata în 2027, aceasta nu ar mai putea ajuta la calculul noilor impozite, deoarece taxele trebuie să fie deja aprobate de consiliile locale la finalul anului 2026. „Deja foarte multe localități din România au pus în dezbatere publică taxele pentru 2027”, a precizat Vasilescu.

Cadrul legal există, dar aplicarea în 2027 este imposibilă

Deși procedura are prevăzută legislația necesară, primarul Craiovei consideră că este prea târziu ca aceasta să fie pusă în aplicare de anul viitor. „Cadrul legal exista dinainte de investirea guvernului Niculescu, doar că în 2027 este imposibil să se aplice”, a transmis edilul.

Vasilescu a criticat modul în care au fost negociate prevederile PNRR, susținând că acestea au fost discutate prost. „Din păcate s-a negociat prost. S-a negociat prost PNRR-ul, și nu numai aici, în foarte multe situații”, a afirmat primarul, făcând referire și la includerea pensiilor la 9,4% din PIB.

Edilul a mai arătat că negocierea pentru aceste taxe a fost făcută la finalul anului trecut și că este vorba despre angajamente asumate de România în guvernări anterioare.

Primarul se bazează pe declarația ministrului Finanțelor

Lia Olguța Vasilescu și-a fundamentat afirmațiile pe declarațiile făcute de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la audierile din Parlament. „Vă spun pe ce mă bazez. În primul rând, pe declarația ministrului Nazare de la audierile din Parlament, care a spus că nu se va aplica în 2027”, a concluzionat primarul Craiovei.

181 de kilometri noi de autostradă în Ardeal până la Anul Nou? Ce spune șeful CNAIR

0
181 de kilometri noi de autostradă în Ardeal până la Anul Nou? Ce spune șeful CNAIR

181 de kilometri de autostradă în Ardeal, posibil deschiși până la finalul anului

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, anunță că trei tronsoane din Autostrada Transilvania ar putea fi date în circulație până la sfârșitul anului, ceea ce ar însemna 181 de kilometri noi de autostradă în regiunea Ardealului. Pistol a verificat joi stadiul lucrărilor pe trei șantiere ale autostrăzii A3 și a precizat că, deși plouă, lucrările nu s-au oprit.

Viaductele Topa Mică și Nădășelu, la 87,80% stadiu fizic

La viaductele Topa Mică și Nădășelu, asocierea turco-română Özaltin – Ilgaz – Visio Construct lucrează la hidroizolație, la structura rutieră și la parapete. Stadiul fizic al lucrărilor este de 87,80%. Fără aceste două viaducte, lotul Nădășelu – Zimbor nu poate fi legat de restul autostrăzii. Asfaltul și marcajele așteaptă vreme uscată, însă parapetele se montează în continuare.

Lotul Nădășelu – Zimbor, aproape finalizat

Pe cei 30,6 kilometri dintre Nădășelu și Zimbor, constructorul român UMB Spedition se află la finisaje: montează parapetul direcțional, indicatoarele și bordurile din parcări. Stadiul fizic a ajuns la 99,30%. Lotul se va lega direct de tronsonul Zimbor – Poarta Sălajului, deschis circulației pe 11 august.

Suplacu de Barcău – Chiribiș, la 95,39%

Pe cei 26,35 kilometri dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș, la limita dintre Sălaj și Bihor, Construcții Erbașu montează parapete. Terasamentele sunt gata, iar stratul de uzură și marcajele vor fi realizate imediat ce vremea o permite. Stadiul fizic este de 95,39%.

155 de kilometri între Poarta Sălajului și Târgu Mureș

Dacă toate cele trei tronsoane sunt deschise, șoferii vor avea 155 de kilometri de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, plus încă 26 de kilometri spre Borș, a explicat Pistol. Termenul depinde de vreme și de ultimele verificări, a precizat el. „Dar oamenii pe care i-am văzut astăzi, în ploaie, nu stau”, a adăugat șeful CNAIR.

O porțiune între Cluj și Oradea rămâne neterminată

Între Cluj și Oradea va rămâne totuși o porțiune neterminată: Nușfalău – Poarta Sălajului, de aproximativ 40 de kilometri, cu tunelul de sub Meseș, estimată pentru 2031.

Începe turnarea stratului de uzură pe Chiribiș

0
Începe turnarea stratului de uzură pe Chiribiș

Autostrada Transilvania: Începe turnarea stratului de uzură pe lotul Chiribiș – Biharia

Lucrările pe lotul Chiribiș – Biharia al Autostrăzii Transilvania (A3), cu o lungime de 28,5 kilometri, au ajuns la un stadiu fizic de execuție de 85%, iar luni, 19 octombrie, a început așternerea stratului de uzură. Informația a fost prezentată în cadrul emisiunii „Drumurile Noastre”, unde au intervenit telefonic Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), și Bogdan Hudrugiu, manager de proiect din partea constructorului Selina.

Potrivit directorului CNIR, contractul este avansat, cu un stadiu financiar de 70%. „Au finalizat tot ce înseamnă balast stabilizat, sunt undeva la 80% cu anrobatul bituminos, binderul de asemenea e undeva la 60%, iar de luni va începe stratul de uzură”, a declarat Gabriel Budescu.

Termen contractual în mai 2027, dar există șanse de finalizare mai devreme

Întrebat când ar putea fi deschisă circulația pe acest tronson, directorul CNIR a precizat că finalizarea lucrărilor în 2026 este posibilă, în funcție de condițiile meteorologice și de ritmul constructorului. „Dacă vremea va ține cu noi și antreprenorul va putea ține ritmul, există șanse să se termine anul acesta. Dar, înainte de toate, eu îmi doresc o lucrare de calitate și presiunea este mai mult pe calitate”, a afirmat Budescu.

Termenul contractual pentru finalizarea lotului este mai 2027, însă avansul lucrărilor permite luarea în calcul a unei finalizări anticipate. O eventuală deschidere a circulației în acest an nu a fost însă confirmată.

Constructorul: stratul de anrobat bituminos, realizat în proporție de 95%

Bogdan Hudrugiu, manager de proiect în cadrul Selina, a confirmat începerea așternerii stratului de uzură și a prezentat stadiul principalelor lucrări de asfaltare. „De luni începem turnarea stratului de uzură. Primul strat de uzură pe acești 28,5 km. Pe restul sectorului am finalizat partea de balast stabilizat. Suntem undeva la 95% cu stratul de anrobat și undeva la 65% cu stratul de binder”, a explicat Hudrugiu.

Potrivit acestuia, în paralel cu lucrările la structura rutieră, constructorul montează parapete de protecție, execută șanțuri și lucrări hidrotehnice și continuă amenajarea taluzurilor, inclusiv prin hidroînsămânțare. „Continuăm în același ritm, cât ne lasă vremea, să putem face cât mai mult”, a adăugat reprezentantul constructorului.

În cadrul emisiunii s-a precizat că aproximativ 18 kilometri din cei 28,5 kilometri ai tronsonului au fost parcurși, constatându-se că asfaltul era deja așternut pe cea mai mare parte a traseului vizitat. Pe sectorul Chiribiș – Biharia lucrează constructorul Precon Transilvania, în asociere cu Citadina 98.

Batoză fabricată la Budapesta, expusă la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

0
Batoză fabricată la Budapesta, expusă la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

O batoză fabricată la Budapesta a intrat în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara

O batoză staționară pentru treierat cereale, fabricată la Budapesta de firma Schlick-Nicholson, a intrat în patrimoniul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara. Utilajul a fost adus din localitatea Sichevița, județul Caraș-Severin, unde a fost păstrat timp de mai multe decenii, și urmează să fie restaurat și inclus în circuitul de vizitare al muzeului.

Transportul a avut loc miercuri, în timp ce sute de elevi vizitau muzeul în cadrul programului „Școala altfel”. În paralel, o echipă a instituției s-a deplasat la Sichevița pentru a prelua utilajul, considerat o piesă valoroasă pentru patrimoniul tehnic și agricol al Banatului.

Potrivit reprezentanților muzeului, batoza a fost cumpărată în 1989 din localitatea Petnic de familia Circu, din Sichevița. A fost folosită până la începutul anilor 2000, după care a fost păstrată sub un șopron, ferită de intemperii. Datorită acestor condiții, utilajul se află într-o stare bună de conservare.

Preluarea batozei a presupus o operațiune logistică dificilă, atât din cauza dimensiunilor acesteia, cât și a locului în care era depozitată. După restaurare, piesa va fi integrată în circuitul de vizitare al Muzeului Satului Bănățean, astfel încât publicul va putea descoperi un utilaj folosit în trecut pentru treieratul cerealelor și va avea ocazia să afle mai multe despre evoluția agriculturii și despre viața rurală din Banat.

Guvernul SUA, acționar în patru companii private cu 400 de milioane de dolari

0

Guvernul SUA devine acționar minoritar în patru companii private din tehnologie

Departamentul american al Comerțului a anunțat joi că intenționează să finanțeze patru companii private din industria tehnologiei cu suma totală de 389 de milioane de dolari. În schimbul acestor fonduri publice, statul american va primi acțiuni în companiile respective, fără a prelua însă controlul asupra lor. Participațiile vor fi minoritare și nu vor oferi guvernului drept de vot sau posibilitatea de a interveni în conducerea firmelor.

Spre deosebire de subvențiile obișnuite, prin care statul sprijină financiar companiile fără a primi o parte din proprietatea acestora, acordurile propuse prevăd ca guvernul american să devină acționar. Departamentul Comerțului a semnat deja scrisori de intenție pentru acordarea finanțărilor către cele patru companii.

Banii vor finanța semiconductori, fuziune nucleară și centre de date pentru inteligență artificială

Finanțările vizează dezvoltarea semiconductorilor și a unor tehnologii necesare producerii energiei, dar și funcționarea centrelor de date pentru inteligență artificială. Compania Helion ar urma să primească până la 175 de milioane de dolari pentru dezvoltarea semiconductorilor de înaltă tensiune și a echipamentelor utilizate în producerea energiei prin fuziune nucleară.

Commonwealth Fusion Systems va beneficia de o finanțare de până la 85 de milioane de dolari pentru dezvoltarea componentelor electronice necesare reactoarelor de fuziune nucleară. Alte 73 de milioane de dolari sunt prevăzute pentru Vertical Semiconductor, companie care dezvoltă semiconductori utilizați în centrele de date pentru inteligență artificială.

Sibelco ar urma să primească până la 56 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unor metode avansate de purificare a cuarțului, material necesar fabricării semiconductorilor, componente esențiale ale echipamentelor electronice, de la calculatoare și telefoane până la sisteme industriale și centre de date.

Finanțările fac parte dintr-un program de 10 miliarde de dolari aprobat de Congres

Investițiile fac parte dintr-un program mai amplu, aprobat de Congresul SUA în 2022, care pune la dispoziție 10 miliarde de dolari pentru cercetare și dezvoltare în industria semiconductorilor. În ultimele luni, Departamentul Comerțului a acordat deja 19 finanțări pentru proiecte de cercetare din acest sector.

Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a explicat că administrația Trump vrea să dezvolte industria semiconductorilor și să îmbunătățească producția de energie în SUA. „Aceste investiții extind cercetarea pe plan intern, securizează lanțurile de aprovizionare esențiale și creează locuri de muncă bine plătite pentru americani”, a declarat Howard Lutnick.

Bill Frauenhofer, director executiv pentru investiții și inovare în domeniul semiconductorilor în cadrul Departamentului Comerțului, a precizat că finanțările urmăresc și îmbunătățirea tehnologiilor necesare rețelelor electrice și sistemelor de apărare. „Accelerarea cercetării interne în aceste tehnologii va consolida capacitatea Americii de a transforma și furniza energie pentru rețeaua electrică, centrele de date avansate, sistemele de apărare și tehnologiile emergente de fuziune nucleară”, a declarat Frauenhofer.

Un model de finanțare tot mai folosit de administrația americană

Departamentul Comerțului a precizat că, prin acțiunile primite, statul american ar putea obține câștiguri financiare în beneficiul contribuabililor. Administrația Donald Trump a început să folosească tot mai frecvent finanțările publice pentru a obține participații în companii considerate importante pentru economia și securitatea Statelor Unite.

Un exemplu este Intel, producătorul american de semiconductori, în care guvernul SUA a convenit, în august 2025, să preia o participație de 9,9%, în schimbul unei finanțări de 8,9 miliarde de dolari. Potrivit datelor publicate de Consiliul pentru Relații Externe, de la începutul anului 2025 până la sfârșitul lunii iulie 2026, autoritățile americane anunțaseră deja investiții de 29,9 miliarde de dolari, prin 43 de acorduri care presupun participații directe în companii private.

StudentFest revine la Timișoara cu ediția a 35-a; Ada Milea și teatru în program

0
StudentFest revine la Timișoara cu ediția a 35-a; Ada Milea și teatru în program

StudentFest revine la Timișoara cu a 35-a ediție. Ada Milea, teatru, expoziții și dezbateri, în program

Festivalul StudentFest ajunge la cea de-a 35-a ediție și se desfășoară la Timișoara între 26 și 30 octombrie, sub tema „De la 8 la infinit”. Evenimentul este organizat de Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (OSUT) și include concerte, spectacole de teatru, expoziții, ateliere și discuții despre artă și rolul festivalurilor în viața culturală.

Ediția din acest an face trimitere la prima ediție a StudentFest, organizată în 1992 sub tema „Punctul 8”. La 35 de ediții distanță, organizatorii propun o expoziție cu materiale din arhiva festivalului, care să prezinte evoluția proiectului de-a lungul timpului. Expoziția „De la 8 la infinit” va putea fi vizitată în perioada 27-30 octombrie, în holul Casei Tineretului, de pe strada Arieș nr. 19.

Programul începe luni, 26 octombrie, cu o discuție despre influența inteligenței artificiale asupra artei, susținută de lect. univ. dr. Elena Aronoaie-Adorian. Întâlnirea va avea loc de la ora 18, în sala A01 a sediului central al Universității de Vest din Timișoara, de pe bulevardul Vasile Pârvan nr. 4.

Marți, 27 octombrie, sunt programate un atelier de ceramică, de la ora 12, la Facultatea de Arte și Design, și o întâlnire cu Silviu Barbul, inițiatorul proiectului Lost in Timișoara, despre relația oamenilor cu comunitatea din care fac parte. Discuția va începe la ora 18, la sediul central al UVT.

Miercuri, 28 octombrie, de la ora 14, reprezentanții Flight Festival și CODRU Festival vor discuta despre organizarea festivalurilor și despre măsura în care acestea pot fi considerate forme de artă. La dezbaterea găzduită de UVT vor participa Ovidiu Megan, fondatorul Flight Festival, și Victor Balaniuc, cofondator și director general al CODRU Festival.

Tot pe 28 octombrie se deschide o expoziție de modă cu 12 creații ale studenților Facultății de Arte și Design. Lucrările vor putea fi văzute până în 11 noiembrie, în holul de la parter al sediului central al UVT.

Joi, 29 octombrie, studenții Facultății de Muzică și Teatru vor prezenta spectacolul „Pescărușul”, de Anton Pavlovici Cehov. Reprezentația este programată de la ora 19, în Sala de Spectacole a Casei Tineretului.

Festivalul se încheie vineri, 30 octombrie, cu concertul „Spre infinit”, susținut de Ada Milea și Elena Albu. Seara va fi deschisă de artistul folk Marius Matache. Concertul începe la ora 19, la Casa Tineretului, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Ediția a 35-a a StudentFest este finanțată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Gara de Nord Timișoara, de la șantier la recepție. Modernizarea continuă

0
Gara de Nord Timișoara, de la șantier la recepție. Modernizarea continuă

Gara de Nord din Timișoara intră în recepție după aproape patru ani de lucrări

Lucrările de modernizare a clădirii Gării de Nord din Timișoara s-au încheiat, iar investiția intră în etapa recepției. Proiectul, în valoare de 26,085 milioane de lei, a fost derulat de CNCF CFR SA – SRCF Timișoara și a urmărit reabilitarea ansamblului gării și îmbunătățirea condițiilor oferite călătorilor. Executantul lucrărilor a fost asocierea SC CONSTRUCTIM SA – SC RENO ALL & CONSTRUCT SRL – SC CONSINSTAL CONCEPT SRL.

Organizarea de șantier începuse în februarie 2023, la aproape patru ani după ce fusese semnat contractul pentru lucrări, în noiembrie 2020. La acea dată, prețul contractului era de 20,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4,3 milioane de euro, TVA inclus. Deși fusese emisă o autorizație de construire, soluția tehnică a fost ulterior schimbată, ceea ce a întârziat demararea efectivă a lucrărilor.

Ce a inclus proiectul de reabilitare

Intervențiile au vizat fațadele celor cinci corpuri ale clădirii de călători, cu lucrări de consolidare, termoizolare și refacere a finisajelor, inclusiv realizarea fațadelor ventilate și montarea placajelor din piatră naturală. La fațada principală s-au executat intervenții asupra elementelor structurale, refacerea finisajelor și a zonelor de acces, precum și realizarea unor elemente arhitecturale și de iluminat care pun în valoare clădirea.

Proiectul a mai cuprins reabilitarea acoperișurilor tip terasă, pentru îmbunătățirea protecției și eficienței clădirii, și refacerea tunelului pietonal: pardoseli cu materiale rezistente la trafic intens și antialunecare, intervenții la pereți și stâlpi, refacerea scărilor și a sistemului de iluminat, precum și lucrări pentru îmbunătățirea siguranței și accesibilității.

Au fost reabilitate și amenajate accesul către peronul liniei 1, inclusiv pentru facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă, și peronul liniei 1, cu refacerea finisajelor, intervenții la iluminat și amenajarea elementelor de informare pentru călători. De asemenea, au fost reparate și reamenajate accesele și platformele stației, iar la nivelul instalațiilor s-au făcut intervenții la rețelele electrice, iluminat, climatizare și încălzire, plus lucrări pentru eficientizarea energetică a clădirii, inclusiv prin instalarea de panouri fotovoltaice.

Modernizarea continuă pe alte segmente

Deși investiția de 26 de milioane de lei s-a încheiat, modernizarea gării continuă. Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj al proiectului Caransebeș – Timișoara – Arad include intervenții ample la infrastructura stației: peroane noi, parcare etajată și o pasarelă pietonală care va asigura o mai bună conectivitate între partea de nord și celelalte zone ale orașului.

În paralel, reorganizarea spațiului public din fața gării, prin proiectele derulate la nivelul municipiului Timișoara, urmărește o mai bună integrare a transportului feroviar cu transportul public, circulația rutieră și deplasarea pietonală. „Gara Timișoara Nord nu reprezintă un proiect încheiat, ci o etapă importantă într-un proces mai amplu de modernizare”, au transmis reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Parcursul lucrărilor, marcat de întârzieri

Termenele de finalizare au fost depășite succesiv. La un an și ceva după începerea șantierului, reprezentanții companiei anunțau că lucrările vor întârzia semnificativ din cauza intervențiilor suplimentare de care s-a descoperit că este nevoie. În prima parte a anului trecut, proiectul era la 85%, fără a fi luate în calcul lucrările suplimentare. La finalul lunii iulie 2025, cu tot cu acestea din urmă, constructorul indica un procentaj de „peste 80%” și estima finalizarea până la sfârșitul anului. Lucrările nu au fost gata nici atunci, ajungând abia în primăvară la aproximativ 90%.

Dan Air cere intrarea în insolvență, după AnimaWings

0
Dan Air cere intrarea în insolvență, după AnimaWings

Dan Air solicită intrarea în insolvență la Tribunalul Ilfov

Compania aeriană Dan Air a depus joi, 22 octombrie, o cerere de intrare în insolvență la Tribunalul Ilfov, Secția I civilă, dosarul fiind înregistrat sub numărul 3523/93/2026. Solicitarea se întemeiază pe articolul 66 alineatul (10) din Legea nr. 85/2014, care prevede judecarea de urgență a cererii debitorului, în termen de 10 zile de la depunere, în camera de consiliu, fără citarea părților. Instanța nu a stabilit încă un termen de judecată.

Profit net în 2025, dar datorii de peste 126 de milioane de lei

Potrivit datelor financiare raportate la Ministerul Finanțelor, Dan Air a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 224,2 milioane de lei, față de 176,1 milioane de lei în 2024. Compania a încheiat anul 2025 cu un profit net de 11,6 milioane de lei, după ce în 2024 înregistrase pierderi de 10,9 milioane de lei.

În schimb, datoriile totale au crescut de la 90,2 milioane de lei în 2024 la 126,3 milioane de lei în 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 36 de milioane de lei într-un singur an. Capitalurile proprii au rămas negative, la minus 23,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că valoarea datoriilor companiei depășea valoarea activelor sale.

De la zboruri pentru alți operatori la o rețea proprie de curse regulate

Compania aeriană românească a fost înființată în 2017 de pilotul Dan Iuhas, sub numele Just Us Air. Inițial, societatea a operat zboruri pentru alți transportatori aerieni, printre care Transavia, TUI, Air Serbia, Wizz Air și AnimaWings. Ulterior, compania și-a schimbat numele în Dan Air și a început să dezvolte propria rețea de curse regulate.

În iunie 2023, Dan Air a început să opereze zboruri regulate de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, fiind primul transportator care a lansat astfel de curse de pe noul aeroport. La sfârșitul anului 2023, compania și-a mutat operațiunile regulate la Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău, unde a deschis o bază operațională și a introdus curse către mai multe destinații europene. Dan Air figurează și pe lista companiilor membre ale Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).

Compania își continuă activitatea pe rutele din București și Bacău

Dan Air își va continua activitatea, operând curse regulate de pe aeroporturile din București și Bacău către mai multe destinații internaționale. De la Bacău, rețeaua de zboruri a companiei cuprinde destinații precum Londra, Dublin, Bruxelles, Milano, Torino și Bologna. Pe site-ul oficial sunt prezentate și rute către Barcelona și Madrid.

De la București, Dan Air are în program curse către Dublin, în Irlanda, și Damasc, capitala Siriei. În rețeaua de destinații publicată de companie figurează și ruta București–Ibiza, din Spania.

A doua companie aeriană românească care cere insolvența în ultimele săptămâni

Dan Air este cea de-a doua companie aeriană românească care solicită intrarea în insolvență în ultimele săptămâni. AnimaWings a depus prima cerere la Tribunalul București pe 30 septembrie 2026, însă instanța a respins solicitarea pe 14 octombrie. Miercuri, 20 octombrie, AnimaWings a depus o nouă cerere de insolvență, înregistrată în dosarul nr. 44113/3/2026, primul termen de judecată fiind stabilit pentru 28 octombrie.

Separat, pe rolul Tribunalului București se află cererile formulate de 27 de creditori ai companiei, printre care Banca Transilvania, ROMATSA și mai multe aeroporturi din România.

Rusia a preluat controlul afacerilor Nestlé, active de două miliarde de dolari

0

Nestlé scoate din bilanț active de aproape două miliarde de dolari după preluarea afacerilor din Rusia

Grupul alimentar elvețian Nestlé a anunțat joi că a eliminat din bilanț activele operațiunilor sale din Rusia, evaluate la 1,6 miliarde de franci elvețieni, echivalentul a aproximativ 1,95 miliarde de dolari, după ce autoritățile de la Moscova au preluat administrarea afacerii în luna septembrie.

Compania, care deține mărci cunoscute precum Nescafé și KitKat, a precizat că nu mai include activitatea din Rusia în rezultatele financiare ale grupului de la sfârșitul lunii septembrie. În plus, Nestlé a înregistrat o pierdere contabilă de aproximativ 1,4 miliarde de franci elvețieni, rezultată din variațiile cursului valutar acumulate de-a lungul timpului în legătură cu afacerile sale din Rusia.

Impact financiar asupra rezultatelor din ultimul trimestru

Directorul financiar al Nestlé, Anna Manz, a explicat că afacerile din Rusia reprezentau aproximativ 2% din vânzările totale ale grupului. Preluarea afacerilor de către Moscova va afecta veniturile și profitul raportate de companie în ultimele trei luni ale anului, iar eliminarea activelor din bilanț va avea un efect negativ de aproximativ 900 de milioane de franci elvețieni, adică 1,09 miliarde de dolari, asupra situației financiare a grupului în 2026.

Autoritățile de la Moscova au preluat în ultimii ani controlul asupra mai multor afaceri deținute de companii europene în Rusia, ca reacție la sprijinul acordat Ucrainei de statele occidentale.

Vânzări peste așteptări în trimestrul al treilea

În ciuda pierderii controlului asupra operațiunilor din Rusia, Nestlé a raportat rezultate comerciale peste estimările specialiștilor pentru trimestrul al treilea. Vânzările au crescut cu 4%, peste anticipările analiștilor, care estimau o creștere de 3,4%. Compania a vândut cu 2,8% mai multe produse decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar prețurile au fost, în medie, cu 1,1% mai mari. Rezultatele au determinat o creștere de aproximativ 1,5% a acțiunilor Nestlé.

Noua strategie a grupului: mai puțină înghețată, apă și vitamine

Directorul general Philipp Navratil, care a preluat conducerea Nestlé în septembrie 2025, încearcă să relanseze afacerile grupului, afectate de reducerea cheltuielilor consumatorilor și de taxele vamale americane. Strategia sa urmărește creșterea vânzărilor și concentrarea activității asupra produselor considerate prioritare. În acest scop, Nestlé intenționează să își reducă implicarea în afacerile cu înghețată, apă îmbuteliată și vitamine.

„Sunt mulțumit de progresele noastre, dar nu sunt satisfăcut. Mai avem foarte multe de făcut pentru a valorifica potențialul companiei”, a declarat Navratil.

Analiștii băncii elvețiene Vontobel consideră că rezultatele indică o redresare a activității companiei, dar avertizează că aceasta trebuie să demonstreze că poate menține ritmul de creștere.