România are cel mai mare TVA la carte din Uniunea Europeană, în timp ce veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%

De la 1 august 2025, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, ca parte a unui pachet de măsuri fiscale mai amplu. România ajunge astfel să aibă cea mai mare cotă de TVA pentru carte din Uniunea Europeană, fiind urmată de Austria, cu 10%.

Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, cu doar 1,5% peste nivelul anului anterior. Creșterea nu reflectă însă un consum mai mare de carte, ci doar majorarea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție a redus și ea spațiul de manevră al editurilor.

Efectele majorării TVA asupra pieței de carte

Reprezentanții pieței descriu un consum mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu dificultăți financiare și edituri care reduc proiectele cu risc comercial ridicat. Cititorii devin mai interesați de promoții și reduceri, iar editurile devin mai prudente cu titlurile, orientându-se către cele cu succes comercial ușor de anticipat.

Stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Pe termen scurt, strategia de precauție poate proteja bilanțul unei edituri, dar pe termen lung poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii.

În paralel, Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc, unde veniturile sunt taxate cu 4%.

Comparație europeană: cote de TVA și piețe de carte

România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero.

Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum.

O estimare realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811 indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro.

Comportamentul cititorilor: diferențe majore față de media UE

Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 19,8%, față de 3,1% în România.

Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.

Frankfurt 2028: oportunitate, dar nu o soluție

România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani.

Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă.

Start-Up Nation: 17.600 de locuri la cursuri gratuite de antreprenoriat pentru tineri

Tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani se pot înscrie, începând din 6 octombrie 2026, la cursurile gratuite de formare antreprenorială din cadrul programului Start-Up Nation. Sunt disponibile 17.600 de locuri, iar înscrierile se fac online.

Cursurile au o durată de 40 de ore și pot fi urmate online sau fizic, în funcție de opțiunea participantului și de disponibilitatea furnizorilor de formare. La final, participanții primesc un certificat de absolvire acreditat de Ministerul Muncii.

Programul se adresează tinerilor între 18 și 30 de ani neîmpliniți, indiferent de statutul lor pe piața muncii, inclusiv celor reîntorși în România. Condiția minimă de școlarizare este absolvirea învățământului gimnazial.

Înscrierile încep pe 6 octombrie 2026, la ora 10.00, și rămân deschise timp de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii. Potrivit procedurii oficiale a Start-Up Nation 2026, componenta pentru tinerii sub 30 de ani urmărește formarea antreprenorială și finanțarea unor firme nou-înființate de absolvenții cursurilor.

Absolvirea cursurilor este necesară pentru accesul la etapa următoare a programului. În această etapă, firmele nou-înființate de absolvenții cursurilor pot solicita o finanțare de până la 250.000 de lei, reprezentând cel mult 90% din cheltuielile eligibile.

„Cred că avem nevoie de mai mulți tineri care să aibă curajul și instrumentele să construiască aici firme noi, produse noi, locuri de muncă și, în timp, companii care pot crește și deveni competitive”, a declarat ministrul Economiei, Irineu Darău.

Ministerul Economiei a anunțat în această săptămână că începe semnarea contractelor de finanțare pentru prima sesiune din ediția a IV-a a programului Start-Up Nation. Sunt 3.140 de contracte pentru care există în prezent resurse bugetare, iar finanțările care vor ajunge la antreprenori se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei.

Petrotel-Lukoil are datorii verificate de peste 1,5 miliarde de lei. Cine sunt creditorii rafinăriei aflate în insolvență

Rafinăria Petrotel-Lukoil are datorii de peste 1,5 miliarde de lei, valoare verificată și admisă de instanță, potrivit tabelului preliminar al creanțelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Tribunalul Prahova a admis pe 26 august cererea debitoarei de intrare în insolvență.

Din totalul datoriilor, creanțele garantate, salariale, bugetare și ale furnizorilor însumează aproximativ 324 de milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriei, de circa 1,18 miliarde de lei (225 de milioane de euro), îi revine acționarului majoritar Litasco, care a acordat împrumuturi pentru susținerea activității rafinăriei.

Tabelul include 89 de creanțe chirografare, adică creanțe ale persoanelor care nu beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, care însumează 1,46 de miliarde de lei. Suma admisă este cu aproximativ 55 de milioane de lei mai mică decât cea solicitată, de 1,51 miliarde de lei.

La capitolul creanțe garantate apare suma de 28 de milioane de lei a Exim Bank, creanță înscrisă sub condiție suspensivă, fără drept de vot. Tabelul mai cuprinde o creanță salarială de 2.561 de lei față de un fost membru al Directoratului.

Creanțele bugetare solicitate se ridică la peste 10,4 milioane de lei către ANAF, dar acestea nu au fost admise, fiind diminuate cu valoarea plăților efectuate de debitoare și recunoscute de creditor, sub condiția rezolutorie a aprobării decontului de TVA solicitat la rambursare. O a doua datorie solicitată și admisă este de 8.129 de lei către ANCOM.

Potrivit documentelor oficiale anterioare, operatorul avea inițial datorii neverificate la diverși furnizori în valoare de 247 de milioane de lei, pe lângă suma datorată acționarului majoritar.

Petrotel este a treia cea mai mare unitate de rafinare din țară, cu o cotă de 20% la nivel național, și a rămas oprită după lucrările de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut. Rafinăria este una dintre cele patru entități deținute de gigantul rus care se află sub supravegherea extinsă a statului român. Aceasta este succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, constituită în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey, și a fost cumpărată de Lukoil pe 12 iunie 1998.

Procedura insolvenței a fost considerată unica soluție de protejare a activelor rafinăriei, pe fondul datoriilor acumulate din cauza închiderii producției, pentru păstrarea forței de muncă și în eventualitatea găsirii unei variante care să permită repornirea rafinării fără a intra sub incidența sancțiunilor internaționale impuse gigantului rus după declanșarea războiului din Ucraina.

Conform termenelor dispuse de instanță, adunarea creditorilor a fost stabilită pentru data de 3 octombrie, iar definitivarea tabelului este prevăzută pentru data de 23 octombrie 2026.

Primele locomotive CFR Marfă, vândute prin platforma de licitații a ANAF

ANAF a reușit să vândă trei locomotive și 11 mașini în cadrul licitațiilor organizate începând de la sfârșitul lunii iunie pe platforma proprie pentru valorificarea bunurilor CFR Marfă. Este primul demers al Fiscului ce vizează o companie a statului, iar în total ar urma să fie scoase la vânzare peste 23.000 de bunuri ale CFR Marfă, contribuabil descoperit cu o datorie la Fisc de aproximativ 1,3 miliarde de lei.

Potrivit secretarului general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu, aproximativ 4.000 de bunuri sunt deja urcate în platformă, incluzând clădiri de birouri, hale, depozite, un hotel la Predeal, vagoane, mașini și locomotive. „Am vândut 14 astfel de bunuri, însemnând trei locomotive și restul, mașini, încă din primele licitații au fost vândute aceste bunuri. Restul urmează pașii firești ai licitațiilor, probabil vagoanele se vor vinde la licitația a treia sau a patra pentru că vor putea fi folosite doar ca fier vechi din păcate”, a declarat oficialul ANAF.

Evaluarea bunurilor și sumele încasate

Toate bunurile CFR Marfă scoase la vânzare au fost estimate la peste 3 miliarde de lei, evaluare făcută de KPMG în 2021, iar sumele încasate merg direct la buget. Cel mai scump bun urcat în platformă de la CFR Marfă este o clădire de birouri din București, evaluată la peste 22 de milioane de lei, urmată de una de la Timișoara, de peste 20 de milioane de lei, și de alte două, la Brașov și Constanța, care depășesc fiecare 10 milioane de lei.

„Până acum am încasat peste 5 milioane de lei de la CFR Marfă. Nu e o sumă mare, dar este prima societate cu capital românesc care este executată de către ANAF prin Direcția Generală a Marilor Contribuabili”, a detaliat Mironel Panțuroiu.

Oficialul ANAF estimează că, în condițiile în care societatea nu intră în insolvență sau faliment, s-ar putea obține între 500 de milioane și un miliard de lei din valorificarea bunurilor. „Avem nevoie de timp ca aceste bunuri să ajungă la treia și a patra licitație și atunci cu siguranță se vor vinde. Undeva în 21 de zile vor intra primele locomotive cu 50% reducere, la a treia licitație. La a patra se va reduce cu încă 25%, adică se poate minim 25% din prețul de pornire a primei licitații”, a explicat responsabilul platformei ANAF.

Bilanțul primelor șase luni de funcționare a platformei

Pe platforma online de licitații, lansată de ANAF la sfârșitul lunii martie, s-au vândut deja aproape 1.400 de bunuri. „Avem 1.385 de bunuri valorificate până astăzi, când împlinim șase luni de la lansare și cinci luni de la prima licitație. Am depășit 80 de milioane de lei încasări și cel mai important lucru este că avem 14% în plus față de prețul de pornire a licitațiilor”, a precizat Mironel Panțuroiu.

Cele mai bine vândute articole au fost terenurile, care au avut și cele mai bune prețuri, urmate de autoturisme și de categoria locuințe – garsoniere, apartamente și case de locuit. De asemenea, au fost vândute aproximativ 160 de ceasuri de lux și 160 de poșete de lux, acestea din urmă înregistrând un paradox: nu s-au vândut nici la prima, nici la a doua, nici la a treia licitație, iar la a patra licitație s-a înregistrat o competiție puternică, unele fiind adjudecate la prețuri mai mari decât cele din prima licitație.